De exemplu, când este târg la Albac, drumul naţional care străbate oorăşelul este aproape gâtuit de tarabele comercianţilor iar circulaţia se desfăşoară greu de tot. Dar tot acest inconvenient are şi un efect pozitiv. Trecătorul este ademenit să oprească maşina şi să treacă în revistă ofertele, puţini fiind cei care pleacă cu mâna goală.
Discutasem vineri, 31 iulie, cu primarul de Arieşeni, Marin Vasile Jurj, despre târgul de duminică, 2 august şi-l întrebasem cam ce ne recomandă să filmăm. M-a dezumflat primarul, spunându-mi că acum târgurile oferă cam peste tot aceleaşi chinezării şi că obiectele tradiţionale ale locului s-au cam demodat. Nu prea mi-au căzut bine la socoteală spusele primarului Jurj dar nu m-am simţit dezamăgit., Ştiam din anii anteriori că în târgul de la Arieşeni vin moţi cu produse tradiţionale: dulceţuri şi sucuri din fructe de pădure, slănină afumată, afinată potrivită la tărie şi dulceagă cât să te îndemne să mai bei un păhărel.
Moţii nu vin la târg la prima oră a dimineţii cum este obiceiul pe la noi. Ei se scoală târziu, fără grabă, pe motiv că soarele va răsări şi a doua zi. Mai întâi se duc la biserică. La ei slujbele sunt scurte, predicile un fel de sfaturi practice şi nu cuvântări lungi, dezlânate şi plictisitoare. Credincioşii stau pe bănci şi nu în picioare ca pe la noi. După slujbă se dă anafură, un fel de pâiniţe cam cât un corn de lapte, care se mănâncă
acolo sau pe drum. Abia pe la amiază vin moţii în târg să-şi facă cumpărăturile. Noi am apărut în zonă în jurul orei 10.00 dimineaţa. Mai întâi am trecut totul în revistă pentru a stabili ce vom filma. Am răms dezamăgiţi să constatăm că primarul avea dreptate. Majoritatea comercianţilor vindeau chinezării, haine şi încălţăminte second-hand. Doar un stand era cu obiecte gospodăreşti tradiţionale iar comerciantul era de partea cealaltă a Apusenilor, din Munţii Zarandului, judeţul Arad.
Nici o gospodină cu dulceţuri sau sucuri naturale, nicio tarabă la care să se vândă slănină afumată sau afinată şi pălincă. Sărăcie lucie! O comerciantă care vindea lubeniţe (foto 3) ne-a explicat că autorităţile sanitar-veterinare au interzis moţilor să mai vândă la stradă dulceţuri şi sucuri naturale sau slănină iar dacă îi prin cu afinată sau palincă îi amendează cu sume foarte mari. Aşa că moţii nu mai au voie să vândă produsele lor ecologice cu care se lăudau şi se mândreau pânăp acum, zona Munţilor Apuseni fiind recunoscută ca fiind zona cea mai ecologică a Europei.
Ca să vândă astfel de produse în târg, moţii au nevoie de carnet de producător. Regulă introdusă din acest an de către ministrul Agriculturii Daniel Constantin şi aprobată de premierul Victor Ponta. Obţinerea lui costă mai mult decât ce var putea ei să vândă, aşa că moţii au renunţat la comerţul stradal din pieţe şi târguri.
De ce o fi interzicând Guvernul Ponta prin Direcţiile judeţene sanitar-veterinare vânzarea de produse alimentare naturale şi sănătoase, condiţionându-le de obţinerea unei hârtii birocratice costisitoare şi au permis doar vânzarea de produse alimentare industrializate şi cu multe E-uri în compoziţie n-am hăsit nicio explicaţie. Primarul jurj, şi el posesor de o pensiune, a preferat să ne spună că aşa este legea şi trebuie respectată.
Am observat că şi primarul din Horia, şi funcţionarii primăriei din Gârda de Sus, deşi sunt liberali, se abţin să aducă critici Guvernului Ponta de teama consecinţelor. Dacă spun ceva de rău, vin autorităţile de la Ala Iulia
şi le caută nod în papură până când găsesc motiv de amendă. Aşa că preferă să-şi apere pielea tăcând şi răbdând precum în vremurile comuniste când venea pe la primărie câte un activ ist de partid prost grămadă şi dădea indicaţii tâmpite care dacă ar fi fost aplicate ar fi creat mai probleme. Primarii spuneau „Am înţeles, tovarăşu’!” şi făceau tot cum ştiau ei că-i mai bine pentru nevoile comunei. Ne-am întors la pensiune cătrăniţi rău de tot pentru că nu ne reuşise planul cu filmările. Ne-am luat rămas bun de la gazda noastră Mircea Calistru, ne-am strâns bagajele şi am pornit spre Botoşani.
La ieşirea din Cheile Turzii, înainte de a intra în satul Corneşti, de unde ne-am aprovizionat cu legume, intr-un lan de porumb s-a tras în parbrizul maşinii cu o piatră aruncată cu ceva gen praştie. Norocul a făcut să nu se spargă geamul. La staţia OMV Turda, unde s-a făcut alimentarea, aveam să aflăm că în acea zonă sunt tineri maghiari care ţintesc cu praştia parbrizele de la maşinile românilor.
Iredentismul maghiar a înflorit sub tătucul Iliescu, sub Guvernul Năstase iar acum recidivează şi mai virulent sub regimul Ponta. Încă o dovadă cât de toxică este pentru omenire doctrina socialistă, cu ramificaţiile ei comunismul şi social-democraţia, forme de guvernare în care ura de clasă şi etnică sunt principii de genul „divide ei impera”.
Reportajele realizate, în număr de 3, vor fi difuzate pe Tele’M Botoşani în cadrul emisiunii Lumea lu’ Rotundu, începând cu ziua de sâmbăta de 5 septembrie. Mulţumesc şi pe această cale cameramanilor Mircea Brehuescu şi Wlli Ungurean, fotoreporterului Claudia Brehuescu şi Andreei Brehusescu care ne-a asigurat asistenţa medicală. De care, spre bucuria noastră, nu prea a fost cazul.
Sponsorii acţiunii
1. Mircea Calistru – gazdă în Arieşeni
2. RedAdmir SRL Botoşani – Ioan Roşu
3. Conrec SA Botoşani – Mihai Vrăjitoru
4. Elsaco Electronic Botoşani – Valeriu Iftimie
5. Microbuzul SRL – Dumitru Balan
6. PNL Dorohoi – Constantin Bursuc
7. Cooperativa de Legume şi Fructe Frumuşica – Titel Arhip
Ioan Rotundu
