Priorităţile României pentru cele şase luni rămase până la aderarea la UE vizează îndeplinirea strictă a prevederilor din Tratatul de aderare, pregătirea administraţiei pentru a participa la luarea de decizii în instituţiile europene, pregătirea capacităţii de absorţie a fondurilor structurale şi finalizarea reformelor începute, a declarat, marţi, consilierul prezidenţial pe probleme economice Theodor Stolojan.
'În următoarele şase luni trebuie îndeplinite cu stricteţe prevederile din Tratatul de aderare. Nu este vorba de mecanisme ce pot întârzia data aderării, ci de clauze pe care dacă nu le îndeplinim vom fi membri ai UE de la 1 ianuarie 2007, dar nu vom beneficia de o serie de facilităţi importante prevăzute pentru statele membre', a explicat Stolojan, la reuniunea anuală a consilierilor economici din reţeaua de reprezentare a Ministerului Economiei şi Comerţului. Consilierul prezidenţial a insistat asupra necesităţii punerii la punct a unui sistem de urmărire a TVA, care să convingă experţii UE că România are capacitatea de a coopera cu autorităţile fiscale din celelalte state membre, la momentul aderării. 'Această modificare a sistemului de urmărire a TVA debirocratizează circulaţia produselor, dar prezintă riscul unor fraude fiscale, dacă sistemul nu este pus la punct', a mai spus Stolojan, care a avertizat asupra faptul că produsele româneşti ar putea circula ca şi înainte, cu control la vamă.
În ceea ce priveşte pregătirea administraţiei române pentru a participa la luarea de decizii în instituţiile europene şi promovarea intereselor României, Stolojan a apreciat că este nevoie de o clarificare rapidă a atribuţiilor Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Integrării Europene, după aderare. Stolojan a subliniat totodată că trebuie pregătită capacitatea de absorţie a fondurilor structurale de coeziune, pentru agricultură şi alte programe. 'De exemplu, de ani de zile, România nu este în stare să obţină de la Fondul de cercetare al UE mai mulţi bani, decât contribuţia României, deoarece nu prezintă proiecte care să fie acceptate de UE', a spus consilierul prezidenţial. În ce priveşte finalizarea reformelor începute, precum strategia fiscală, Stolojan a afirmat că introducerea cotei unice a dus la crearea unei anumite nervozităţi în mediul de afaceri, în absenţa unei strategii fiscale care să arate ce se doreşte să se facă în următorii trei - cinci ani. Stolojan consideră că strategia fiscală nu mai poate fi elaborată în prezent fără a pune în balanţă cerinţele de resurse ale României determinate de necesitatea de a aloca mai multe mijloace financiare în unele sectoare unde există rămâneri în urmă, precum educaţia, sănătatea, cultura şi sistemul de pensii.