Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Infracţiuni
Anunţuri
Economic
Horoscop
Umor
Decese
Comentarii
Pamflet
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8697 lei
1 USD = 3.9827 lei


Număr accesări
Astăzi:
9117
De la 07 Ianuarie 2003
87449368

România importă legume de 7 ori mai mult decât exportă

  • 10 May 2013, 23:00
Importurile de legume si produse din legume au fost mai mari de aproape 7 ori decat exporturile, circa 44% din importurile de legume fiind tomate, se arata intr-o cercetare statistica a INS, obtinuta la solicitarea HotNews. In privinta piersicilor, importurile sunt de 3 ori mai mari decat productia. Lucrurile sunt mai echilibrate in privinta altor alimente, importurile de grau de pilda fiind de pilda de circa 10% din productia totala, iar cele de legume - o treime din productie. Aducem din afara Romaniei zeci de mii de tone de ceapa si circa 100.000 de tone de mere anual.
Cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe)
Resursele totale de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) au fost mai mari cu 4577 mii tone in 2011, fata de anul anterior. Potrivit datelor INS, productia de cereale a crescut cu 4085 mii tone si a contribuit la formarea resurselor totale, intr-o proportie mai mare cu 4,7 puncte procentuale.
Importurile de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) au asigurat 4,6% din resursele totale.
In anul 2011 fata de anul precedent, stocul initial de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) a contribuit in proportie mai mica (-4,2 puncte procentuale) la formarea resurselor totale.
Cea mai mare pondere in productia totala de cereale a avut-o productia de porumb (56,8%), in crestere, fata de anul precedent, cu 2,1 puncte procentuale. Ponderea productiei de grau si secara, in productia totala de cereale, a scazut fata de nivelul anului 2010 (34,7% in anul 2011 fata de 35,4% in anul 2010).
In anul 2011, exporturile de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) au inregistrat o scadere de 504 mii tone fata de anul 2010 si au reprezentat 22,1% din resurse. Exportul de porumb a reprezentat 50,8% din exportul total de cereale si produse din cereale, iar exportul de grau si secara a reprezentat 32,4%.
Consumul intern de cereale
Cantitatile de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) destinate consumului intern au fost mai mari in anul 2011 cu 1756 mii tone, comparativ cu anul precedent. Cea mai mare pondere (57,5%) in consumul intern de cereale, au avut-o cantitatile de cereale destinate alimentatiei animalelor, in crestere fata de anul precedent cu 1619 mii tone
Cartofi
Resursele totale de cartofi au crescut in anul 2011 cu 623 mii tone, fata de anul 2010. In anul 2011, comparativ cu anul precedent, s-a inregistrat o crestere a cantitatilor de cartofi destinate consumului intern (+76 mii tone). Disponibilul pentru consumul uman a reprezentat 55,9% din consumul intern de cartofi, in scadere fata de anul precedent cu 1,7 puncte procentuale.
Consumul de samanta a reprezentat 26,6% din consumul intern, mai putin cu 0,5 puncte procentuale fata de anul precedent. Consumul de furaje a inregistrat in anul 2011, fata de anul precedent, o crestere de 54 mii tone.
Legume si produse din legume (in echivalent legume proaspete)
Resursele totale de legume si produse din legume (in echivalent legume proaspete), in anul 2011, au fost mai mari fata de cele din anul precedent cu 297 mii tone, datorita in principal cresterii productiei cu 330 mii tone.Productia de legume a asigurat 73,5% din resursele totale, mai mult cu 2,5 puncte procentuale fata de anul precedent.
Cea mai mare pondere in productia totala de legume in anul 2011, a avut-o productia de varza (29,0%), cu 1,7 puncte procentuale mai mica decat cea a anului 2010, urmata de productia de legume din grupa "Diverse legume" (26,2%) comparabila cu cea a anului precedent si de productia de tomate (25,8%) cu 1,8 puncte procentuale mai mare decat in anul 2010.
Aportul importului la asigurarea resurselor totale de legume si produse din legume a avut o tendinta de scadere fata de anul precedent (9,3% fata de 10,6%). In anul 2011, importul de legume si produse din legume a fost mai mare de 6,9 ori decat exportul.
Cea mai mare pondere in importul total de legume si produse din legume, a avut-o importul de tomate si produse din tomate (43,4%). Ponderi importante in importul total de legume si produse din legume au mai avut importurile de legume din grupa "Diverse legume" (28,8%), ceapa uscata (13,3%) si cele de radacinoase comestibile (10,2%).
Fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete)
Resursele totale de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete), in anul 2011, au inregistrat o crestere de 214 mii tone fata de anul 2010, datorita cresterii productiei de fructe cu 199 mii tone.
Contributia cea mai mare la formarea resurselor totale in anul 2011, a avut-o productia de fructe (70,3%), in crestere cu 1,5 puncte procentuale, fata de anul precedent.
Importul de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a avut o contributie mai mica la formarea resurselor (-1,0 puncte procentuale), fata de anul precedent.
Cantitatea de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) exportata a inregistrat o scadere (-29 mii tone), fata de anul precedent. In anul 2011, importul de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a depasit exportul cu 539 mii tone. Stocul initial de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a asigurat 9,0% din resursele totale, fata de 9,5% in anul precedent.
Productia de struguri a avut cea mai mare pondere (37,3%) in productia totala de fructe, mai mult
cu 3,0 puncte procentuale fata de anul 2010, urmata de productia de mere (26,3%) usor mai mare decat cea a anului precedent (+0,7 puncte procentuale) si de productia de prune (24,3%), mai mica cu 4,6 puncte procentuale fata de anul precedent.
Cele mai mari ponderi in exportul total de fructe si produse din fructe, le-au avut exportul de mere si produse din mere, peste jumatate din intreaga cantitate exportata (53,3%), urmat de exportul de fructe din grupa "Diverse fructe indigene" (19,6%), cu 3,0 puncte procentuale mai putin fata de anul precedent.
Consumul intern de fructe
Consumul intern de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a fost mai mare, in anul 2011, cu 227 mii tone fata de anul 2010. Cantitatile de fructe destinate prelucrarii industriale (vin si bauturi alcoolice distilate) si consumului uman au detinut 97,0% din consumul intern.
Zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat)
Resursele totale de zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) au fost mai mici in anul 2011, fata de anul precedent, cu 79 mii tone. In anul 2011 comparativ cu anul 2010, componentele resurselor totale, cu exceptia productiei de zahar rafinat obtinuta din zahar brut din import, au inregistrat scaderi.
Astfel, stocul initial a fost mai mic, fata de anul precedent, cu 106 mii tone, iar productia de zahar din sfecla a scazut cu 14 mii tone. Importul de zahar si produse din zahar a scazut cu 52 mii tone. La constituirea resurselor totale contributia productiei de zahar din zahar brut din import a crescut cu 16,2 puncte procentuale, in anul 2011 fata de anul 2010.
Ponderea productiei de zahar rafinat obtinut din sfecla a inregistrat o usoara scadere cu 0,6 puncte procentuale, fata de anul precedent. Comparativ cu anul precedent, aportul importului de zahar rafinat si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) la formarea resurselor totale a fost mai mic cu 3,8 puncte procentuale.
Exportul de zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) a crescut usor (0,3%) in anul 2011 fata de anul precedent. Consumul intern de zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) a fost mai mare in anul 2011 fata de anul precedent, cu 2 mii tone.
Lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime)
Resursele totale de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) au crescut cu 911 mii hl, in anul 2011, fata de anul 2010.
Contributia cea mai mare (88,8%), la formarea resurselor totale, a avut-o productia de lapte a carei pondere in resursele totale este comparativa cu cea a anului precedent.
Ponderea importului de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) in total resurse a fost cu 1,1% mai mare fata de anul precedent. Exportul de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) a crescut cu 46 mii hl (+5,2%).
Importul de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime), in anul 2011 a fost mai mare fata de exportul de lapte si produse din lapte, de circa 5,5 ori.
Consumul intern de lapte
Consumul intern de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) a fost in anul 2011, cu 789 mii hl mai mare decat in anul precedent. Cea mai mare parte din consumul intern de lapte si produse din lapte a fost destinata consumului uman, care s-a mentinut in aceeasi proportie ca si in anul precedent. Cantitatea de lapte destinata transformarii industriale a crescut cu 210 mii hl in anul 2011, comparativ cu anul 2010.
Oua
Resursele totale de oua au inregistrat in anul 2011 o crestere cu 251 milioane bucati, fata de anul 2010.
Contributia cea mai mare, la formarea resurselor, a avut-o productia de oua (85,3%), care in anul 2011 a scazut usor fata de nivelul inregistrat in anul precedent.
In anul 2011 importul de oua a avut o tendinta de crestere (+65 milioane bucati), contribuind intr-o masura usor mai mare fata de anul precedent, la formarea resurselor totale.
Cantitatea de oua exportata, in anul 2011 a fost de 116 milioane bucati, de aproximativ 60% mai mica fata de anul precedent.
Consumul intern de oua. Consumul intern de oua a crescut, in anul 2011, cu 206 milioane bucati, comparativ cu anul precedent.
Cea mai mare pondere in consumul intern, a avut-o consumul uman (81,5%), care a inregistrat o crestere cu 205 milioane bucati, in anul 2011, fata de anul precedent.
Cantitatea de oua pentru incubatie a scazut in anul 2011, cu 20 milioane bucati, fata de anul precedent.
Carne si produse din carne (in echivalent carne proaspata)
Resursele totale de carne si produse din carne (in echivalent carne proaspata) au inregistrat o scadere in anul 2011, fata de anul precedent, din cauza scaderii importului de carne si produse din carne, cu 63 mii tone.Exportul de carne si produse din carne a crescut cu aproximativ 29 mii tone fata de anul precedent.
Cele mai mari ponderi in productia totala de carne si produse din carne in anul 2011, le detin: productia de carne de porc (46,0%) cu 0,7 puncte procentuale mai mica decat in anul precedent si productia de carne de pasare (37,3%) cu 0,8 puncte procentuale mai mare decat in anul precedent. Cantitatea de carne de porc si produse din carne de porc importate in anul 2011 a avut ponderea cea mai mare (60,4%) in importul total de carne si produse din carne, urmata de cea de carne de pasare si produse din carne de pasare (31,4%).
Cele mai mari ponderi in exportul total de carne si produse din carne le-au avut exportul de carne si produse din carne de pasare (72,8%), comparabil cu cel din anul precedent si cel de carne si produse din carne de porcine (12,2%), mai mare cu 0,7 puncte procentuale fata de anul 2010.
Consumul intern de carne
Resursele totale de carne si produse din carne (in echivalent carne proaspata) au fost destinate integral consumului uman. Disponibilul pentru consumul uman a scazut, in anul 2011, cu 86 mii tone fata de cel din anul precedent.
Agenţia de ştiri HotNews

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Horoscop
Bancul zilei: Matrimonială… înmărmurată
Guvernul Ponta promovează un poliţist demis cu scandal
În primele 3 luni din acest an România a exportat de 4 miliarde de euro
importurile au fost în aceeaşi perioadă de 4,57 mld euro
La defilare
O bandă de infractori informatici a furat 45 milioane dolari din bancomate
Idioţi şi idioţenii sanitar-veterinare
Ioan Rotundu
Adio, domnule profesor!
Ioan Rotundu
Românul şi privitorul ca la teatru
Ionel Bejenaru
Programul pentru zilele de sâmbătă şi duminică la Târgul Popăuţi
Botoşani: Chiolhanul monstruos al fariseului în sutană
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă