Românul, cel de rând, preocupat de viaţa sa curgătoare, vede în propuşii europarlamentari nişte dinozauri, care-şi refuză dispariţia şi alinierea în muzeele relicvelor, manifestând interes pentru ciolanul european, că tot este acreditat acest spaţiu ca leagăn al civilizaţiei. Este un motiv în plus pentru ca ei să o tot legene. Pe-a lor.
În condiţiile actuale şi în perspectivă, glasul românilor europarlamentari se va auzi întru înfierarea actelor de agresiune ale italienilor la adresa numeroşilor noştri consângeni trăitori şi lucrători în peninsulă, evident, după instrucţia făcută de Cioroianu, din capul diplomaţiei româneşti. Cu curajul caracteristic, depăşind condiţia politicii struţului, românul poate fi încrezător în victoria sa. Dacă ar fi să ne luăm după spusele unui reputat tehnician de fotbal, bulgarul Stoicikov, bravii mămăligari români ar trebui să repurteze victoria în faţa broscarilor şi macaronarilor italieni, mai demonstrând o dată că românul are şapte vieţi. Vedeţi, ne aşteaptă evenimente tari! Apartenenţa la Ginta latină de pune, într-un fel, pe picior de egalitate, pentru ca, în final, şansele să surâdă ambelor părţi. Tocmai de aceasta trebuie pornit serios şi vijelios la luptă. A câta luptă?
Proximele alegeri europarlamentare îl vor pune pe român în postura de votant, dezvăluindu-l dârz şi hotărât, luând în mâini soarta Europei noastre dragi, nelăsând-o pradă întâmplării sau jocurilor periculoase. Vremurile lui Ştefan cel Mare şi Sfânt par să reînvie, dând românului şansa să apere încă o dată continentul. Cu bravură şi spre lauda sa de-a pururi.
Harnice precum furnicile, când este vorba de alegeri şi, ca efect, de ciolane, partidele noastre îşi pun la bătaie strategiile lor, un întreg arsenal logistic, colorând localităţile patriei cu chipuri zâmbitoare de politicieni, cu citate din puţul gândirii(lor), absolut trebuitoare şi facilitând înţelegerea. Aşa că Hai la lupta cea mare! (Ionel Bejenaru)
Ioan Rotundu
