Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Editorial
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Reportaje
Religie
Caricaturi
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8286 lei
1 USD = 4.4674 lei


Număr accesări
Astăzi:
20027
De la 07 Ianuarie 2003
79750028

S-a învârtit cu elicopterul în jurul cozii şi… a plecat

  • Ioan Rotundu
  • 30 July 2008, 23:00
Ieri, în jurul amiezii, premierul Tăriceanu a survolat cu elicopterul barajul de la Stânca – Costeşti. În afară de o mare de apă, n-a avut altceva de văzut. În zona Ştefăneşti, contrat tuturor anunţurilor prăpăstioase apărute în zilele anterioare pe canalele de ştiri ale televiziunilor naţionale, radiourilor şi prin ziarele amatoare de senzaţional, n-au avut loc inundaţii. Nici repetatul anunţ cu posibilitatea ca barajul să cedeze n-a avut un fundament real, panica creată fiind mai degrabă generată de declaraţiile unor oficialităţi locale care habar n-au de parametrii tehnici la care poate rezista acest baraj.
Cert este că funcţionarea la maximul a celor două turbine, cea românească şi cea moldoveană, şi evacuarea surplusului de apă pe la deversor n-au creat acele inundaţii catastrofale despre care s-a vorbit în tot cursul zilei de marţi. Toată agitaţia autorităţilor locale, a celor de la ISU, care a panicat localnicii a fost aproape inutilă. Apa deversată din lac n-a produs inundaţii în avalul Prutului (foto 1 - apele Prutului la ieşirea din lacul de liniştire spre amonte). Nici măcar n-a ieşit din matca obişnuită, pentru a binecuvânta lunca şi culturile din preajmă despre care se poate spune că nu suferă de umiditate excesivă în sol.
Premierul a ţinut, totuşi, să admire lunca verde a Prutului din elicopter (foto 2). Dacă ar fi survolat zona din amonte, ar fi văzut adevărata dimensiune a dezastrului produs de apele Prutului. Iar dacă ar fi avut curajul şi curiozitatea, ar fi zburat până la Rădăuţi Prut, locul unde s-a produs cea mai mare tragedie din istoria judeţului. Faptul că premierul a fost însoţit şi de ministrul Internelor, Cristian David, care a fost la Rădăuţi Prut, luni, mă aşteptam ca ministrul să-l convingă să survoleze şi această zonă. N-a survolat-o, deci nu l-a convins.
Şi acum să trecem în revistă realitatea existentă, văzută călcând cu piciorul la locul dezastrului şi discutată în biroul autorităţilor locale, fără survolare din elicopter.
Pe primarul oraşului Ştefăneşti, Ştefănel Rusu nu l-am găsit la primărie. Era la baraj, pentru a-l vedea pe premieri, că de vorbit n-avea cum cum să-i vorbească. El este primar social-democrat iar premierul a fost înconjurat numai de oamenii PNL-ului. Până şi interimarul prefect Mihai Elvădeanu şi-a mişcat fundul la baraj, pentru a da onorul premierului. În lipsa primarului am dialogat cu Mihai Zgârcea, şeful administrării domeniului public. „Au fost evacuaţi ceva localnici, dar mai mult de formă. Au dormit pe la vecini, prin şcoală iar azi dimineaţă s-au dus acasă. N-avem inundaţii şi nici nu vor fi. S-a dat drumul la apă la baraj, dar n-a ieşit din matc㔠– ne-a informat prompt Zgârcea.
În anticamera de intrare în biroul primarului am găsit şi doi angajaţi ISU, care dialogau cu un motopompist sosit de la Călăraşi şi care trebuia să ajungă la Rădăuţi Prut, dar n-avea motorină la motopompă. Şi ei mi-au confirmat că în zona Ştefăneşti nu sunt pericole de inundaţii.
În astfel de situaţie mă întreb de la cine anume a pornit, în cursul zilei de marţi, panica inundaţiilor în zona localităţilor Ştefăneşti, Româneşti, Mihălăşeni şi Călăraşi. Dealtfel ultimele două localităţi n-au nimic comun cu apele Prutului, decât în caz că s-au produce un nou potop ca pe vremurile lui Noe. I-am lăsat pe toţi cei adunaţi la baraj pentru a asculta vorbele, probabil înţelepte, ale premierului ce tocmai coborâse din elicopter şi m-a dus pe Prut, în amonte, pe acolo pe unde ochii săi n-au ajuns să vadă cum se iţesc acoperişurile caselor din apă.
La nici cinci km de baraj se puteau vedea vârfurile unor perdele de copaci, semn că apa se ridicase la peste şapte metri, faţă de nivelul obişnuit. Cherhanalele pescarilor înşirate de-a lungul celor 25 de km de lac, distanţa dintre Stânca şi Ripiceni, zonă nelocuită, erau cuprinse în adâncul apelor. Nici ferma de animale a lui Vieru nu mai exista, nici pensiunea de agrement a col. de frontieră Başagă, ajunsă în proprietatea unuia Ciobanu, nu se mai vedea. Apa arăta aproape încremenită şi numai cine cunoaşte geografia locului ştia că încremenirea sa ascunde în adâncuri bunuri pentru care proprietarii au muncit ani şi ani.
Ioan Burciu, primarul primarul din Ripiceni, tocmai terminase o şedinţă de analiză cu Sava, agentul şef de poliţie. Nu dormise de două nopţi. Apa a înconjurat localitatea din trei părţi. De când există barajul niciodată n-a atins astfel de cote. În tot necazul său avea şi sentimente de bucurie. A scăpat ieftin. Numai zece locuinţe inundate, nici una prăbuşită şi doar 59 de persoane evacuate, care s-au cazat la rude. În schimb, apa a acoperit aproape o mie ha de teren, din care 660 ha arabile. Cariera de piatră, aflată şi ea la şapte metri peste nivelul obişnuit al apei era acum acoperită în întregime. Sub apă se aflau şi maşinile agricole, depozitele de cereale, clădirile administrative ale fermei agricole patronată de Eugen Niţură, devenit lider PRM (foto 3). Şeful ISU Botoşani, col. Anton crede că aşa abundenţă de apă n-a fost prin părţile locului de vreo mie de ani.
Mircea Mihai, proaspătul primar liberal de Manoleasa, se afla la Sadoveni, un sat aflat chiar pe malul apelor, nu de parte de locul în care râul Volovâţ de varsă în Prut. N-avea case inundate, nici fântâni colmatate dar avea mai suprafeţe de teren inundate şi culturi compromise. Cei rămaşi în primărie tocmai comunicaseră la Direcţia Agricolă Botoşani situaţia: 180 ha porumb, 40 ha grâu, 100 ha floarea-soarelui, 30 ha lucernă, 20 ha orzoaică, 30 ha soia. Cum majoritatea proprietarilor acestor culturi nu au încheiat asigurare, vor avea mari probleme în a-şi vedea recuperată paguba.
Cât noi ne deplasam de-a lungul Prutului, în amonte, la radio se anunţa că apele sunt în scădere. Numai că şi la primăria Ripiceni, şi la Manoleasa ni s-a spus că apele cresc, dar ceva mai lent. Pe cine să mai crezi: pe cei de la faţa locului sau pe cei care dau drumul în eter la nişte informaţii primite din birourile unor oficiali?! Noi am crezut ce am văzut cu proprii ochi: apele nu dădeau semne că s-ar retrage. Cel puţin pe porţiunea Stânca – Liveni, adică pe o lungime de vreo 40 km de la limita barajului. (Ioan Rotundu)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Horoscop
Când trebuie să alegi între rău şi groaznic
Program Tele'M Botoşani joi, 31 iulie
Angajatorii nu pot să concedieze femeile însărcinate
Comuniştii de la Chişinău încearcă demiterea primarului liberal al Chişinăului
Un parlamentar şi agenţii guvernului comunist fac presiuni asupra Mitropoliei Basarabiei
De la Est vine ploaia
Ucraina atacă pe doua fronturi
Itinerar pastoral al Arhiepiscopului Nicolae în luna august
Persoane acuzate că trăiesc pe seama banului public
Mai avem de aşteptat până la toamnă, ca să avem prefect
Deţinuţii au renunţat la hrană în favoarea sinistraţilor
PNL Gorj donează 100.000 lei pentru sinistraţi
Barajul de la Stânca Costeşti nu este în pericol
Mihai Ţâbuleac lasă garda jos
vicele Ţurcanu a primit noi competenţe
Premierul a evaluat la faţa locului situaţia de la barajul Stânca Costeşti
Votaţi PSD!
Salvaţi cultura de grâu!
Dumnezeu cu mila!
Ioan Rotundu
Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi

Blogul lui Rotundu
Arhivă