Azi, 24 iunie, în calendarul ortodox este sărbătorit Sfântul Ioan Botezătorul. În mitologia folclorică română, Sânzâienele sau Drăgaicele sunt personaje mitice nocturne, care apar în cete. De obicei acestea se prind în horă, cântă şi dansează pe câmpuri, mai ales în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul, noaptea dintre 23 şi 24 iunie. Sânzâienele reprezintă zâne sau fecioare care sunt şi duse în palate de cleştar, din pădurile unde nu calcă picior de om. Zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ şi aduc belşug holdelor, noroc femeilor căsătorite, înmulţesc animalele şi păsările. Acestea se prind în horă şi dau puteri nebănuite florilor şi buruienilor ,care devin plante de leac pentru orice boală. Dacă nu sunt sărbătorite aşa cum se cuvine de creştinii ortodocşi, sânzâienele se supără şi devin surate cu ielele sau rusaliile. În basmele româneşti se păstrează două nume care provin de la Sânzâiene, Ileana Sânzâiana şi Ileana Cosânzeana. În tradiţia românească Drăgaica este zeiţa agrară care protejează culturile şi sărbătorirea ei are semnifică mijlocul verii agrare. În noaptea premergătoare Sfântului Ioan Botezătorul, animalele stau la sfat în grai omenesc, iar cel care le ascultă poate afla taine nebănuite. Fetele, din flori de sânzâiene, împletesc cunune de flori pe care le aruncă pe acoperişul casei, de unde vor proteja oamenii şi animalele de forţele malefice. În zilele noastre, toate aceste obiceiuri nu reprezintă decât poveşti sau superstiţii, dar ele au rămas adânc întipărite în tradiţiile noastre. Ziua de vineri, premergătoare Sfântului Ioan Botezătoru, a adus pe piaţa botoşăneană comercianţii de flori de sânzâiene care, într-un fel sau altul, s-au legat de tradiţia populară, pentru un ban în plus. (Petronela MELENCIUC)
Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea,
multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.