Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Cultură
Anunţuri
Fapt divers
Învăţământ
Sănătate
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Gastronomie
Caricaturi
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
11164
De la 07 Ianuarie 2003
122871231

Şcoala – oglinda noastră

  • 13 November 2009, 23:00
Una dintre cele mai frumoase profesii - daca nu chiar cea mai frumoasa - este sa fii profesor, pedagog. Au simtit cu siguranta acest lucru acum doua saptamâni zeci de profesori de la Scoala româneasca din Chitighaz, si vor simti la fel, la acest sfârsit de saptamâna, alti zeci de fosti si actuali profesori ai Liceului „N. Balcescu" din Jula. În toamna acestui an, aceste doua Scoli sarbatoresc sase decenii de la înfiintare, aniversarea atragând totodata atentia întregii comunitati asupra învatamântului românesc din Ungaria. Momentele aniversare sunt ocazii de bucurie, de mândrie, dar în acelasi timp si de evaluare, de socoteala.
Poate suna cam a cliseu, dar Scoala românilor din Ungaria, în general, nu a fost niciodata nici mai buna, nici mai rea, decât situatia întregii comunitati. Ea a functionat, si functioneaza si azi, ca o oglinda a noastra: atunci când, prin anii 1950-60, în mica comunitate a românilor din Ungaria înca era un lucru normal ca se folosea zilnic, în aproape toate circumstantele, limba materna, adica româna, atunci si învatamântul era românesc. Odata cu trecerea la învatamântul bilingv - o obligatie introdusa prin lege de stat în toate scolile de nationalitate, prin anii 1960 - limba materna a început sa-si piarda treptat-treptat rolul zilnic, concurenta fiind câstigata de limba maghiara.
Cea mai mare greutate pe care o întâmpina azi orice Scoala generala, dar si unicul liceu asa numit „românesc" din Ungaria, pe lânga vesnica problema de lipsa a manualelor, este ca marea majoritate a copiilor - cu tot mai putine exceptii inclusiv la Micherechi sau Chitighaz - nu mai aduc limba româna din familie.
Bunicile si mamele de azi nu-si mai învata odraslele sa spuna nici cele mai elementare cuvinte în limba strabunilor lor. Primele cuvinte ale copiilor familiilor românesti din Ungaria nu mai sunt „mama" si „tata", ci „anya" si „apa". Mai este atunci româna limba noastra materna???
Sigur ca, în aceasta privinta, prima greseala se face în familie, neglijând aproape în totalitate rolul foarte important pe care parintii si bunicii îl au în transmiterea limbii si traditiilor neamului pentru generatiile urmatoare.
Majoritatea familiilor cred ca aceasta este exclusive datoria gradinitei si a scolii, ca doar pentru asta si-au înscris copiii la o institutie româneasca. Uita însa un lucru foarte-foarte important: identitatea, sentimentul de neam se transmit mult mai greu (sau absolut deloc) printr-o institutie, ci numai prin familie. Un copil care vine de acasa, din familie, cu constiinta de român, nu va trebui convins de catre scoala, de catre profesor, de ce este Eminescu cel mai mare poet român sau de ce este Brâncusi unul dintre cei mai mari artisti ai lumii. Când e sa analizam insuccesele învatamântului românesc din Ungaria, responsabilitatea este aruncata de catre familie pe scoala, si invers. Cu toate ca aceasta este, fara îndoiala, o datorie comuna.
Vina nu este mai mult a familiei decât a pedagogilor. De ani buni, chiar de mai multe decenii, ne plângem noi, cei cu diplome de profesori de limba si literatura româna, obtinute la Budapesta sau Seghedin, ca principal problema este ca nu am fost învatati sa predam limba româna ca pe o limba straina. Acesta ar fi motivul numeroaselor esecuri când unii elevi nici dupa 8 sau 12 ani nu prea stiu nici macar sa se prezinte în limba româna?
Sa fim sinceri totusi o data si sa raspundem macar în taina, fara sa ne auda cineva, la întrebarea: am fi noi oare în stare sa predam într-o scoala generala din România?
Acolo copiii aduc limba româna din familie. Asta nu ar putea fi o scuza...Întâlnirile aniversare ale fostilor si actualilor profesori si elevi români ar trebui sa aiba, pe lânga bucuria revederii si nostalgia vremurilor trecute, si menirea de a discuta despre starea scolilor noastre si despre îmbunatatirea situatiei învatamântului, care va mai fi românesc numai daca vom reusi sa-i învatam pe copii sa vorbeasca si, mai ales, sa gândeasca limba lui Eminescu.
Daca nu, nu.
Eva Iova, Foaia Romaneasca
Romanian Global News

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Comedia “Amintiri din Epoca de Aur”, la cinematograf in Botosani
La Bucureşti, permiteţi-mi să vorbesc în limba mea maternă – Română!
Pentru Traian Băsescu “Zidul Berlinului” este Prutul
Tratatul de la Lisabona şi R Moldova
Campanie electorală dominată de frământări
A început Simpozionul dedicat culturii şi limbii române
de la Universitatea din Alicante
Copii răciţi în masă la Şcoala Cordun
Instalaţii electrice defecte sau improvizate – cauză frecventă de incendiu
Primarul Pitorac a dat lovitura vieţii sale de edil
oraşul Flămânzi şi-a recăpătat blocul „detonat”, dăruit de fostul primar Micuţaru consilierului său personalcontractul încheiat ilegal a fost anulat de instanţă
Operaţia de amigdale
Peşte odihnit cu cartofi plimbaţi prin unt
Horoscop
Geoană crede că-i mai tare-n...
Există un răspuns: fatalitate!
Botoşăneni invitaţi la teatru de primarul Cătălin Flutur
Drama Ceraselei Mihovici i-a impresionat pe membrii PD-L
Botoşănenii scapă de gropi în cinci săptămâni
Patinoar pentru botoşăneni
Primarul Flutur şi-a luat concediu fără plată, ndar numai scriptic
Răileanu a ales între şefia Poliţiei comunitare şi pensie
Vineri, trei candidaţi la prezidenţiale s-au perindat prin Botoşani
Cei din învăţământ nu vor să ştie de criză
Examenul de rezidenţiat se va desfăşura în condiţii speciale
Bolnavii de gripă vor fi internaţi şi la demato-venerice
Elevii merituoşi, dar săraci, n-au succes la bursele şcolare
Elevii merituoşi, dar săraci, n-au succes la bursele şcolare
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog