Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Infracţiuni
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Editorial
Social
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Mondene
Comentarii
Pamflet
Caricaturi
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
2902
De la 07 Ianuarie 2003
122574841

Sfânta nesimţire a neamului românesc

  • 7 September 2008, 23:00
Multi oameni se plang de nesimtirea celor din jur. Si mai multi, se enerveaza ori de cate ori dau nas in nas cu un nesimtit. Si eu fac asta. Si eu ma enervez si uneori imi pierd zile intregi incercand sa-i inteleg pe ceilalti.
A devenit Romania imuna la nesimtire? Nu vrem sa emigram. Personajele ca mine isi trag seva din specificul national al unui popor. Nu pot sa intrupez cu aceeasi glorie un nesimtit danez sau unul francez. Nu ma pricep la asta.
Extrapoland un proverb chinezesc, am inteles in ultima vreme ca oamenii de calitate se judeca nu dupa faptele proprii, ci dupa numarul celor care ii invidiaza. Nesimtirea e adesea un mod de a masca incertitudinea, invidia sau lipsa inteligentei.
Bogdan Creţu a scris acest comentariu pe care vă invit să îl citiţi
Oare de ce, aproape oriunde te-ai indrepta, oriunde ai cere asistenta, cotra cost, cum altfel?, te lovesti de nelipsita nesimtire? Probabil ca la noi, la romani, asta a inceput sa tina de codul genetic. Daca cineva m-ar trezi din somn si m-ar pune sa insir, rapid, ceea ce ma agaseaza cel mai mult in Romania, as mentiona in capul listei, fara sa clipesc, nesimtirea. Oriunde te lovesti de ea, oriunde dai de indivizi care au impresia ca, de vreme ce ai apelat la serviciile lor, gata, te au la mina, prin urmare se pot comporta cum ii taie capul. Fireste, nu discut aici cazurile particulare de nesimtire, astea sint oricum sufocante prin frecventa si tin de lipsa celor 7 ani de acasa. De la aruncarea gunoaielor pe strada, la scuipat, injurat in public, sofat cinic, la copiatul la examene si alte gainarii, toate sint mici incidente de care ne lovim zilnic si care, fireste, ne agaseaza. Oriciti nervi ne-ar consuma, asemenea magarii sint benigne in comparatie cu nesimtirea institutionalizata.
Abia atitudinea nesimtita a institutiilor ne face viata amara. Ca regula generala, orice institutie a Statului a adoptat acest cod comportamental. Nicaieri cetateanul nu este respectat. Problema este ca, desi am iesit de aproape doua decenii din comunism, mentalitatea inca nu a disparut; a disparut, in schimb, acea disciplina care provenea din teama. Acum, functionarul nu are de cine sa se teama. Faci reclamatie? Mare lucru, tu esti nebun... Problema este ca, la fel ca inainte de 1989, in domenii de care te lovesti la tot pasul, monopolul este al Statului. Si atunci, serviciile sint ca vai de lume, iar preturile nesimtit de mari. Nu-ti convine? Chiar ti se recomanda, caustic: nu te obliga nimeni sa apelezi la serviciile cutarei institutii. Asta chiar daca nu ai de ales.
Vreti exemple? Sint la indemina, nici nu stii la care sa te opresti. Ati mers in ultima vreme cu trenul? Va place confortul oferit de CFR? Ati incercat vreodata sa protestati? Cu ce v-ati ales? Doar cu nervii consumati. Inca ceva: de cite ori ati fost nevoiti sa stati la coada pentru a va plati darile catre stat? Nu e aberant: ma duc sa dau statului bani si pentru asta trebuie sa suport inghesuiala asigurata de Fisc, ca bonus. Sigur ca e umilitor, dar altfel acelasi stat te arde la buzunar daca depasesti data scadenta, pentru ca ai fost cetatean iresponsabil.
Nu-ti convin serviciile oferite de CET, sa spunem. Ce poti face? Astepti vara si incerci sa te debransezi... Da, dar nu e asa de simplu, pentru ca dezertarea asta se plateste scump. Cu zeci de milioane. Mergi zi de zi la serviciu intr-un autobuz supraincarcat. Abia mai poti respira... Te pune necuratul sa protestezi si ce ti se raspunde? Bineinteles, ca, daca nu iti convine, trebuia sa iei taxiul. Alte exemple? Sint cu duiumul. Rovignete nu se gasesc, dar, daca nu ai, platesti amenda. Si, la o adica, desi dai destui bani pe cerculetul galben (mai recent: dreptunghiul verde), drumurile sint cum nu se poate mai proaste. Asa, parca in ciuda bietului sofer.
Problema este ca exista si destule firme private care practica nesimtirea cu egal aplomb. Deloc intimplator, de aceasta atitudine ne lovim mai ales acolo unde nu exista concurenta. Cum monopolul este asigurat, cum apare si nesimtirea. Care se traduce, de regula, nu numai in atitudinea fata de client, ci si in calitatea precara a serviciilor.
Sa va mai dau un exemplu, pe care nu vreau sa-l ratez. Pentru ca, trebuie sa recunosc, sint tare nervos in clipa in care scriu aceste rinduri. Mi-am cumparat o masina. Din pacate, in Iasi exista un singur dealer al respectivei marci (autohtone). Oriunde altundeva in lume, un vinzator s-ar purta ireprosabil cu un client care a ales sa ofere mii de euro pe produsul sau in dauna altuia. Ca doar exista destula concurenta pe piata. Doar aici totul straluceste de nepasare. Daca vrei sa obtii ceva, trebuie sa suni tu, in mod repetat, sa devii cicalitor, doar-doar s-o indura domnia sa, dealerul, sa-ti comunice informatiile pe care, de altfel, era obligat sa ti le puna la indemina in timp oportun. Dar de ce atita graba? Faci naveta, incordat, intre banca si reprezentanta din cauza unui functionar care nici macar nu mimeaza participarea, care nu se sinchiseste sa-ti spuna clar ce ai de facut. Ba se vede clar ca e plictisit, blazat; doar ca nu-ti reproseaza ca-l sicii cu insistentele tale.
Bun, cu chiu, cu vai si, normal, cu intirzierea de rigoare, reusesti sa iti cumperi masina. Apelezi, credul, la serviciile aceleiasi firme pentru a-ti inmatricula masina. Ii platesti, fireste, urmind ca in 3-4 zile sa-ti aduca toate actele. Trec cele 3-4 zile, trece si a cincea zi, tu trebuie sa pleci, ca doar ti-ai rezervat hotel in Praga. Si suni la firma cu pricina. Politicos. Esti aminat pentru a doua zi. Suni, rabdator, a doua zi. Ti se promite un semn, cit mai curind. Nimic. Mai astepti, dupa care te alarmezi. Suni si suni si suni, dar in zadar, ca nimeni nu se sinchiseste sa iti raspunda. In cele din urma, te cauta cineva si iti comunica, sec, ca trebuie sa te prezinti la Politia rutiera, ca s-a schimbat nu stiu ce legislatie. Si ca, oricum, nici azi actele tale nu sint gata, desi s-a implinit saptamina. Te revolti, tot politicos, si ti se raspunde ofensat: "Dar cine v-a pacalit ca va inmatriculam masina in 3-4 zile?". "Cum cine, cei care mi-au luat banii, adica tocmai colegii dvs...". Nu pare impresionat.
Acum, trag nadejdea ca, in a opta zi, sa imi pot lua actele, numerele masinii si sa plec, ca omul, in concediu. Asta daca am noroc. Sa va mai spun ca lipsa asta de seriozitate ma indeparteaza pentru totdeauna de serviciile lor? Ce conteaza, cita vreme ei sint singurul dealer si singurul service autorizat al respectivei marci auto din judetul Iasi? Pot face, prin urmare, tot ce poftesc.
Nu e asta nesimtire? Oare de ce, aproape oriunde te-ai indrepta, oriunde ai cere asistenta, cotra cost, cum altfel?, te lovesti de nelipsita nesimtire? Probabil ca la noi, la romani, asta a inceput sa tina de codul genetic. Cei seriosi, scrupulosi, constiinciosi sint priviti cu suspiciune. Si, daca pretinzi sa fii tratat cu seriozitate, ti se raspunde cu aceeasi nesimtita seninatate: Nu iti convine? Mergi in alta parte. Ca doar tu ai nevoie de noi.
Cum au mutat românii gunoiul în stradă
Bună ziua. Ştirea mea nu este tocmai nouă. E o situaţie pe care o întâlnim zilnic la tot pasul atât timp cât educaţia noastră este bolnavă. De doi ani ne luptăm cu gunoiul pus în faţa casei de către locatarii blocului PM 20, str. Zemes nr. 4, sector 3, cu ajutorul unora din primărie. Şi-au desfiinţat ghena de gunoi din bloc şi si-au făcut boxe.
Au tot fost amendaţi şi somaţi de autorităţi de mai multe ori s-o repună în funcţiune, dar având susţinere în primărie prin sora administratoarei de bloc nu au făcut-o, ba chiar se vorbeşte că nici amenzile nu le au plătite.
Nu mai comentăm nimic deoarece fotografia pe care o ataşez vă va spune tot... Cam aşa este în fiecare zi... Vă rog să publicaţi această imagine, poate se sesizează Primăria, Autoritatea în construcţii, Protecţia Mediului etc. Vă mulţumim.
Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa [email protected]

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Comentariul comentariilor CLXXXIV)
(Ioan Rotundu)
Românul şi sinistraţii 2008
Şi-a propus să transforme AlfaLand într-o istorie vie a arhitecturii
un orăşel de vis se naşte sub buza Botoşanilor
De azi, Măruţă se întoarce cu un altfel de… ”Happy Hour”
„Ziua Porţilor Deschise” şi-a închis porţile
Şi-a descărcat nervii pe… geam
Misiune de asigurare a ordinii publice la Vorona
Pompierii voluntari s-au luptat din greu cu vâlvătaia
Program Tele'M Botoşani luni, 8 septembrie
Horoscop
Nefericitul şi specializarea
Supliciile lui Bănică jr.
Realitatea îl contrazice...!
Câştiguri incredibil de mari
Dispreţul cere dispreţ!
Ioan Rotundu
Fonduri nerambursabile de peste 20 de milioane de lei aşteaptă accesare
Părinţi neglijenţi şi copii piromani
Unii asistenţi maternali încă mai uzează de educaţia cu bâta
Probleme pe piaţa muncii botoşănene
Aglomeraţie la corturile „Lunii sănătăţii”
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog