Singura clarificare adusa ii vizeaza pe investitorii in proiecte eoliene: practic, acolo unde autoritatile nu au reusit sa emita reglementari contabile coerente privind inregistrarea investitiilor in eoliene, stabilirea bazei impozabile este transferata catre un furnizor extern.
In loc de a accelera procesul de reforma a impozitarii proprietatii (bazat pe destinatie si pe cel mai bun mod de utilizare a proprietatilor), s-a ramas la varianta consacrata de impovarare a contribuabililor prin adaugarea de sarcini fiscale suplimentare, indiferent de efectele nefaste asupra economiei.
Prin urmare, toti jucatorii din sectorul energiei verde isi evalueaza daunele si, desigur, incearca sa paseze sarcina mai departe catre consumatorii finali.
In schimb, producatorii clasici de energie (Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica, Nuclearelectrica etc), care necesita numeroase investitii majore inclusiv in domeniul protectiei mediului, si care in acelasi timp se confrunta cu o scadere accentuata a cererii (sunt asteptate efectele schemei de ajutor de stat pentru marii consumatori, recent adoptata de executiv), in paralel cu o crestere accelerata a concurentei din partea producatorilor verzi (sustinuti de schema de ajutor), nu vor putea reflecta impozitul intr-o eventuala crestere a pretului. Astfel, marjele de profitabilitate ale acestor jucatori vor fi substantial reduse.
Revenind la industria verde, dupa ce au fost scutiti de la plata taxelor locale (turbinele necalificandu-se in definitia "cladirii" ce este impozitata in cadrul taxelor locale), producatorii de energie verde vor fi de acum inainte afectati de introducerea taxei pe active. Astfel, ei vor datora anual un impozit calculat ca 1,5% din valoarea bruta contabila a unor elemente cum ar fi fundatiile ori cladirea statiei de transformare. Pentru acesti producatori, pretul de vanzare al energiei este doar un mic element in calculul profitabilitatii, profitul real fiind generat de certificatele verzi al caror pret nu poate fi majorat de impunerea acestui impozit suplimentar. Prin urmare, acest impozit intra doar pe linia de costuri.
In privinta distribuitorilor de energie, in ciuda faptului ca taxa pe constructii speciale a fost denumita popular "taxa pe stalp", acestia nu vor fi foarte afectati de introducerea acestui nou impozit, intrucat ANRE a comunicat deja faptul ca accepta includerea in tarifele reglementate a costurilor generate de aceasta taxa.
Astfel, factura de energie platita de consumatori va creste cu 1 pana la 2 procente, conform estimarilor ANRE.
Nu as vrea sa trec la concluzii fara a mentiona alte victime ale noului impozit, cum ar fi detinatorii de parcuri industriale (datoreaza pe activele scutite de taxe locale taxa pe constructii speciale, ceea ce se traduce financiar in acelasi lucru). Mai departe, multinationalele care si-au amplasat centre de servicii in Romania (cum sunt anumite companii din industria IT) si au efectuat investitii in cladirile de birouri inchiriate (amenajari interioare - compartimentari diverse etc) datoreaza si acestea impozitul pe constructii speciale.
Singura concluzie - trista, de altfel -, este ca orice investitor care planifica realizarea unei investitii majore in Romania trebuie sa ia in calcul absenta predictibilitatii cadrului fiscal-bugetar si deci riscurile asociate unui asemenea mediu fiscal volatil. Un investitor strain care ar urma sa implementeze un plan de afaceri semnificativ s-ar putea pune la adapost prin introducerea unor clauze de stabilitate fiscala (cat mai largi si cat mai dure), astfel incat planurile sale investitionale sa nu poata fi afectate de decizii guvernamentale de tipul taxei pe constructii speciale.
Agentia de stiri HotNews
si schimba guvernatorul Bancii Centrale si ministrul de Externe 
