Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Infracţiuni
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Învăţământ
Administraţie
Social
Horoscop
Umor
Gastronomie
Reportaje
Proverbe şi...
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8286 lei
1 USD = 4.4674 lei


Număr accesări
Astăzi:
25696
De la 07 Ianuarie 2003
77570741

Spiritualitatea minerilor botoşăneni mai dăinuie încă la Ghelari

  • (Ioan Rotundu)
  • 5 February 2007, 23:00
Un eveniment de familie mi-a purtat paşii, la sfârşitul săptămânii trecute, spre Hunedoara, cândva un puternic centru muncitoresc. N-am mai fost la Hunedoara, viaţa neoferindu-mi un astfel de privilegiu. Am descoperit un oraş aflat într-un regres economic şi social accelerat, cu locuitori nostalgici după vremurile comuniste, când furnalele duduiau din plin iar oţelul curgea murmurând o melodie ce putea fi înţeleasă numai celor ce-i cunoşteau secretul fluidităţii.
Nici că se putea altfel, am vizitat castelul huniazilor, cunoscut şi sub numele de Castelul lui Iancu de Hunedoara. O document istoric medieval de ordin arhitectonic, vechi de cinci sute de ani, care te uimeşte prin perfecţiunea îmbinării pietrei, a cărămizilor şi mortarului ce le uneşte, secrete rămase necunoscute nouă, omului modern, cel conceput de către filozoful Patapievici.
Însă surpriza cea mare avea să se producă, sâmbătă, 3 februarie, când a trebuit să pătrund prin văile strâmte ale părţii de est a Munţilor Poiana Ruscăi, pentru a ajunge la o anume biserică din Ghelari, o fostă localitate minieră de exploatare a fierului. Biserica, o construcţie modernă, impresionează prin masivitatea exterioară dar şi prin spaţiul uriaş din interior. O catapeteasmă bogat ornamentată în aur te lasă fără grai. Picturile, încă expresie a îndemânării pictorului şi nu copiate după nişte tipare, cum se procedează mai nou, sunt excepţional armonizate, proporţionate şi puse în valoare prin lumina discretă a vitraliilor. Preotul, un slujitor al lui Dumnezeu cu vârsta spre 40 de ani, s-a dovedit a fi comunicativ şi a ţinut o predică ce-a uimit asistenţa prin abilitatea sufletească de a îmbina poveţele şi tradiţiile biblice cu principii ale vieţii moderne, de multe ori de o moralitate greu de acceptat de către generaţiile vârstnice.
De la preot am aflat că zona este una unicat, prin istoria sa şi a locuitorilor ce şi-au unit de generaţii destinul vieţii cu spiritul protector al munţilor. Oamenii de prin partea locului fac parte organic din Ţinutul Pădurenilor, teritoriu cuprins în spaţiul fizico-geografic a masivului montan Poiana Ruscăi. Localnicii din zonă se mândresc cu faptul că se trag din daci, reuşind să conserve şi să menţină în viaţă tradiţii ce-şi pierd izvorul dincolo de domnia regelui Decebal.
Pădurenii se consideră oameni primitori, chiar la intrarea în curtea bisericii fiind un panou care te informează că vei fi bine primit, indiferent de poarta la care vei bate, numai să fii om bun. Atestare documentară pentru comuna Ghelari nu s-a găsit, dar datele cele mai noi puse la dispoziţie de arheologi şi cercetarea ştiinţifică atestă că metalurgia fierului a început a fi practicată aici în secolul XII î.H., dacă nu cumva mai timpuriu. Cândva o localitate minieră cu o viaţă tumultoasă, Ghelari a ajuns o localitate unde puţine lucruri se mai întâmplă. Minele s-au închis, iar minerii au plecat în lumea lor. Au rămas mărturie a existenţei lor nişte blocuri în ruină, cocoţate pe o culme.
Majoritatea minerilor erau de prin Moldova, iar mulţi dintre ei originari din Botoşani. Chiar preotul şi-a luat nevastă, fiică a unei familii botoşănene. Când a aflat că majoritatea dintre noi suntem din Botoşani, ochii i-au strălucit a bucurie şi s-a simţit mândru că-şi poate oferi serviciile religioase unor vieţuitori creştini ortodocşi de pe meleagurile soţiei. Potrivit spuselor preotului, biserica a început să fie ridicată cu multe zeci de ani în urmă, prin contribuţia bănească a minerilor.
Viaţa minerilor nu era una complicată. Se sculau pentru a intra în mină. Ieşeau din mină pentru a călca pragul crâşmei, stând la taifas cu ortacii, plângându-i pe cei care rămâneau pentru totdeauna în întunericul galeriilor prăbuşite. Iar în vremurile comunismului intrai în mină, dar nu ştiai dacă mai ieşi. Puterile Sfintei Varvara, protectoarea minerilor, erau de multe ori depăşite, iar muntele nu-i ierta pe cei care-i străpungeau rărunchii, şi-şi lua din când în când partea. Când nu tăifăsuiau la crâşmă, ascultau cu smerenie slujba ţinută la biserică, băgând în cutia milei, cu largheţe sufletească, smocuri de bani „să aibă preotul pentru a duce până la capăt lucrarea închinată lui Dumnezeu”.
După nici două ore am părăsit Ghelarii, bucuros că am inspirat din aerul şi spiritul strămoşilor mei dacii, mândru că am călcat într-un lăcaş bisericesc ridicat şi prin credinţa şi contribuţia bănească a botoşănenilor dezrădăcinaţi de nevoia de a supravieţui, abandonaţi apoi în voia sorţii chiar de către cei care i-au smomit.

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Diplomă de Excelenţă pentru directorul Ardaf pe Transilvania
Şcoală botoşăneană intrată în elita şcolilor europene
Hotărâri judecătoreşti intrate în conflict cu birocraţia din DADR
Un pas important pentru reabilitarea Centrului Istoric
Primăria primeşte oferte de la firme de peste hotare
Conservatorii îşi fac planuri pentru alegerile europarlamentare
Viceprimarul Adăscăliţei este mulţumit de realizările anului 2006
Urban Serv continuă să piardă din venituri
Clădirea Şcolii populare de artă va fi reabilitată
Poliţia municipală marşează pe asigurarea siguranţei publice
Program de colaborare cu fundaţii rome
Perioadă mai scurtă de depunere a declaraţiilor la AJOFM
Programul de înnoire a rablelor continuă şi anul acesta
Autorităţile locale pot beneficia de POS Mediu
Anchetă în cazul unei morţi suspecte
Tâlhărie inventată în urma unei bătăi
Acţiune în forţă a poliţiei şi… 28 pachete de ţigări confiscate
Soacra şi pisica
Spaghete á l’Andra
India II
Horoscop
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă