Ieri a avut loc o întâlnire între reprezentanţii sindicatelor din sistemul sanitar şi conducerea Spitalului Judeţean „Mavromati”, principala temă de dezbatere fiind situaţia financiară din ce în ce mai dezastruoasă a spitalului. Pentru că vechea conducere a reuşit să lase moştenire datorii de zeci de miliarde de lei, acum Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate (CJAS) a impus actualei conduceri achitarea datoriilor. Venirea sărbătorilor pascale adaugă un stres în plus angajaţilor spitalului care s-au trezit că salariul întârzie luna aceasta şi, în plus, numărul bonurilor de masă a fost înjumătăţit. Aşa că Lia Temciuc, liderul de sindicat „Sanitas” al Spitalului Judeţean, a dorit să discute cu directorul spitalului despre nemulţumirile angajaţilor. „Starea de tensiune a luat amploare în rândul angajaţilor pentru că, deşi au muncit şi aveau dreptul ca până la 15 a lunii să îşi primească salariul, nu înţeleg cum de nu au primit drepturile salariale. Problema este foarte delicată pentru că majoritatea au rate şi pot întârzia cu plata”, a declarat liderul de sindicat. Cu toate că s-a dorit un răspuns imediat de la directorul spitalului, Ovidiu Mimor şi o rezolvare cât mai rapidă a situaţiei financiare delicate în care se află personalul, speranţele sindicaliştilor au fost năruite de către director care le-a explicat angajaţilor care sunt principalele cauze ale impasului financiar în care se află unitatea spitalicească. „Situaţia este foarte complicată. Datoriile s-au tot adunat. Nu vreau să învinuiesc pe nimeni din vechea conducere dar am moştenit nişte datorii imense pe care trebuie să le achităm. 30 de miliarde lei sunt bani pe care îi datorăm furnizorilor de utilităţi fără de care nu am putea funcţiona, cum ar fi energia electrică, apa sau gazul. Recent ne-am trezit cu o datorie de 31 de miliarde lei din 2004, bani care au fost plătiţi la casă dar pe care trebuie să îi plătim din nou, lucru pe care am refuzat să-l fac, dar pe care a trebuit să-l accept pentru a primi luna aceasta salariile voastre. Mai mult, pentru că raportarea serviciilor medicale anul trecut s-a făcut cu un indice de complexitate eronat, acum trebuie să returnăm acei bani. Am avut discuţii şi datoria o vom eşalona pentru a putea supravieţui ca spital. Puteam plăti pe o perioadă de trei ani dar atunci s-ar fi adunat şi dobânda, aşa că am preferat să achităm anul acesta”, a precizat Ovidiu Mimor, care a explicat sindicaliştilor că pentru a reuşi să fie date angajaţilor luna aceasta câte zece bonuri de masă, în jumătate faţă de o lună normală, au fost făcute datorii de zece miliarde de lei, fiind achitate facturile la apă şi curent numai pe jumătate. La respectiva întâlnire s-a discutat şi despre cauza unei mari părţi din datoria spitalului, raportarea eronată a indicelui de complexitate, fapt care a dus la acordarea unor fonduri mai mari de către casa de asigurări. „Trebuie să avem mare grijă pentru că astfel ne vom autodesfiinţa. Noua legislaţie le dă liber caselor judeţene să încheie contracte şi cu spitale private sau din judeţe apropiate. De acum încolo va trebui să avem grijă la introducerea codurilor, pentru că deşi aceste reglementări au ani buni nici medicii sau asistentele nu le-au învăţat. O soluţie ar fi să începem să renunţăm la dublurile paturilor, să internăm mai puţini pacienţi şi să mărim durata de spitalizare la opt zile. De aceea ne vom folosi de liste de aşteptare, iar pentru a fi siguri că nu vor mai exista probleme la încheierea contractelor cu casa de asigurări vom fi obligaţi să ne facem singuri un ghid de internare pe care va trebui să îl respectăm”, a menţionat directorul spitalului. Efortul financiar pentru achitarea salariilor angajaţilor este foarte mare, din cele 21 de miliarde lei primite lunar de la CJAS, 19 sunt cheltuite pentru salarii. Atât timp cât nu se vor face schimbări importante în circuitul internărilor pacienţilor, nu se va începe raportarea corectă a tuturor indicilor care formează ecuaţia finanţării spitalului şi nu se va ridica valoarea indicelui de complexitate, situaţia spitalului va continua să fie nesigură, dezechilibrul financiar afectând în primul rând pacienţii, care vor beneficia de servicii medicale de slabă calitate, dar şi personalul medical care se va trezi cu salarii mai mici decât alţi confraţi de-ai lor, deşi poate muncesc uneori mai mult decât aceştia. La sfârşitul întâlnirii Ovidiu Mimor a vrut să-i asigure pe oameni că până se va depăşi acest hop financiar, luna următoare vor primi 15 bonuri de masă, urmând ca peste două luni să se intre în normal. (Dănuţ ROTARIU)
Ioan Rotundu
