Revoluţia din ’89 nu a însemnat doar momentul unor mari începuturi, ci şi începutul sfârşitului unor afaceri cu potenţial uriaş. Staţiunile balneare româneşti Herculane şi Borsec sunt doar două exemple care au avut această soartă crudă. În ediţia din 11 aprilie a emisiunii România, te iubesc! corespondentul Ştirilor Pro Tv, Carmen Avram, prezintă o anchetă despre situaţia dezolantă a staţiunilor Herculane şi Borsec.
Neajunsurile sunt şi mai evidente prin comparaţie cu alte două staţiuni similare, de peste hotare, aflate în plină glorie, totul într-o investigaţie marca România, te iubesc!
Cândva „Perla Banatului”, o adevărată comoară construită de romani în cinstea lui Hercule şi exploatată la maximum de comunişti, prima staţiune balneo climaterică din ţară şi probabil cea mai faimoasă din România, în Herculane doar dezastrul se mai ridică astăzi la cote absolute. Atât de înfloritoare cu doar două decenii în urmă, staţiunea este acum de nerecunoscut pentru localnici şi pentru cei care obişnuiau să-şi petreacă aici concediile. Autorităţile iresponsabile, personajele mânate de interese obscure şi lipsa unei strategii au contribuit în egală măsură la decăderea locului.
Dispăruţi nu sunt doar turiştii, ci şi speranţa că într-o zi staţiunea se va bucura din nou de prestigiul de odinioară. Într-o situaţie similară se află şi Borsec, un loc ales în care, înainte de ’89 cu greu se putea găsi un loc liber de cazare, din cele 9000 disponibile.
La sfârşitul secolului al XIX-lea şi în secolul al XX-lea, Borsecul traversa o perioadă de plin avânt, în care au fost construite clădiri impunătoare şi baze de tratament aşa cum nu se mai găseau nicăieri în Europa. În contrast dureros cu acele vremuri, Borsecul mai există astăzi în memoria colectivă doar graţie fabricii de îmbuteliere a apei minerale, locul în care lucrează 85% dintre locuitori.
Europa dă şi în acest domeniu o lecţie dură României. Deşi nu se vorbeşte despre ape miraculoase, aşa cum se spune că ar exista la Herculane, Bad Ischl din Austria şi Karlovy Vary din Cehia sunt doar două exemple clare că turismul balneo-climateric poate aduce beneficii de ambele părţi: clienţi foarte mulţumiţi şi afaceri prospere. În aceste staţiuni nici o resursă nu e neglijată.
Peisajul este întreţinut cu grijă, clădirile vechi sunt în permanenţă renovate şi până şi cei mai capricioşi clienţi pleacă mulţumiţi. În timp ce Bad Ischl şi Karlovy Vary sunt preocupate să atragă tot mai mulţi turişti, şansele ca Herculane şi Borsec să se impună din nou în circuitul balnear european sunt aproape inexistente. Iar asta e cu atât mai dureros, cu cât România are cele mai mari resurse din Europa în turism balnear. (Camelia Cavadia)