Societatea modernă ne oferă foarte multe avantaje, lucruri de care nu ne putem lipsi, însă tot ea ne oferă foarte multe surse de stres, care mai devreme sau mai târziu îşi vor arăta efectele negative, transformându-ne în "persoane stresate".
Factorii de stres sunt foarte variabili. Pot fi de ordin psihic (conflicte, nemulţumiri profesionale sau familiale, oboseală, etc.), de ordin socio-cultural sau de ordin fizic (durerea, stările infecţioase, etc.). Vom detalia în câteva cuvinte doi dintre factorii de stres de ordin psihic: stresul profesional şi oboseala.
Stresul profesional se află pe locul doi în ierarhia problemelor de sănătate profesională în U.E. Studiile arată că stresul profesional afectează peste 40 de milioane de salariaţi din ţările U.E.
Conform unui mare număr de studii, stresul profesional afectează circa o treime (28%) din salariaţii celor cincisprezece state membre U.E.. Femeile ating nivele mai ridicate, dar atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, stresul poate fi o problemă în toate sectoarele de activitate şi la toate nivelele unei organizaţii.
Una din cele mai frecvente cauze este lipsa de control asupra muncii. 35% din angajaţi afirmă că nu au nici un cuvânt de spus în privinţa sarcinilor lor şi 55 % se plâng că nu au nici o influenţă asupra duratei muncii. Monotonia muncii, termenele limită foarte strânse (29% din personal afirma că lucrează în aceste condiţii), tratamentul necorespunzător la locul de muncă sunt alţi factori care cauzează stresul profesional. Stresul reprezintă un complex de reacţii emoţionale, cognitive, comportamentale şi psihologice la aspectele nocive şi adverse ale conţinutului, organizării muncii şi mediului de muncă.
Stresul pozitiv (sănătos) stimulează angajaţii şi îi determină să facă faţă cerinţelor muncii; cel negativ (excesiv) nu poate fi controlat şi poate produce efecte adverse asupra sănătăţii. Stresul afectează sănătatea determinând apariţia unor afecţiuni ale organismului ca de exemplu: cardiopatia ischemică, afecţiuni psihice, (anxietate, depresie, suicid), muscalo-scheletice, gastro-intestinale.
Oboseala şi somnolenţa sunt rezultatul perpetuării stării de veghe în perioadele programate biologic pentru somn, al insomniei prelungite şi al reducerii sistematice a orelor de somn. Este incontestabil faptul că asemenea situaţii duc la scăderea nivelului de performanţă a oamenilor. Chiar şi diminuarea moderată a duratei somnului pe perioade scurte de timp (aproximativ două ore pe noapte, de-a lungul unei săptămâni) se acumulează şi se manifestă printr-o tendinţă irezistibilă de-a adormi în timpul unor situaţii neadecvate sau cu potenţial de periculozitate.
Cu toate acestea, atitudinea noastră faţă de stres nu concordă cu datele statistice. Femeile simt mai acut aceste surse de stres, sunt mai fragile, de aici apare necesitatea diminuării acestor efecte negative prin diverse mijloace. Trebuiesc alocate săptămânal câteva ore doar pentru propria persoană, timp în care se poate face o vizită la coafor, pot beneficia de o şedinţă de masaj, pot merge la sală pentru a face puţină mişcare, etc. Nu în ultimul rând, trebuie să maximizăm rezultatul acestor remedii apelând la miraculoasele efecte ale plantelor prin folosirea unui supliment nutritiv. (www.sanatateata.ro)