Preşedintele american George W. Bush şi-a început miercuri la Viena convorbirile cu liderii Uniunii Europene (UE), cu care urmează să discute despre criza nucleară iraniană, liberalizarea comerţului internaţional, precum şi despre tabăra de detenţie de la Guantanamo. George W. Bush, primul preşedinte american care merge în Austria după Jimmy Carter (1979), s-a întâlnit în cursul dimineţii cu preşedintele austriac, Heinz Fischer, a cărui ţară deţine în acest semestru preşedinţia Uniunii Europene. În capitala Austriei, cei doi preşedinţi, însoţiţi de miniştrii de externe, s-au întâlnit în unul dintre cele mai mari palate din lume, Hofburg. Summitul anual UE-SUA, la care participă, din partea europenilor, cancelarul austriac Wolfgang Schüssel, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, şi Înaltul reprezentant pentru politică externă şi securitate comună, Javier Solana, va oferi ocazia celor două părţi să încerce să ajungă la o poziţie comună în diverse probleme de actualitate atât pentru relaţiile bilaterale UE-SUA, cât şi pentru scena politică internaţională. După perioada de tensiune între cele două maluri ale Atlanticului creată o dată cu intervenţia în Irak a Statelor Unite, relaţiile americano-europene par să fi intrat într-o fază de normalitate, în care consultările tind să ia locul acţiunilor unilaterale. Totuşi, aceasta nu înseamnă că nu continuă să existe unele puncte de divergenţă între Washington şi Bruxelles, asupra cărora experţii negociază săptămâni la rând înaintea unor reuniuni formale, aşa cum este şi cea din 21 iunie de la Viena.
Mesajul pe care George W. Bush îl va aduce atât la Viena, cât şi la Budapesta - unde se va deplasa după încheierea summitului UE-SUA - este acela că Statele Unite acordă o importanţă deosebită relaţiei atât cu vechea, cât şi cu noua Europă şi că speră ca ţara sa şi Uniunea Europeană să reacţioneze într-o manieră solidară în războiul împotriva terorismului şi în soluţionarea crizei nucleare iraniene.
De asemenea, liderul de la Casa Albă va insista, cu această ocazie, pentru respectarea promisiunilor de alocare de fonduri pentru reconstrucţia Irakului, în condiţiile în care doar 3,5 miliarde de dolari din totalul de 13 miliarde promise în cadrul conferinţei donatorilor au fost, efectiv, vărsate. De cealaltă parte, europenii vor aduce pe ordinea de zi a discuţiilor şi chestiuni mai sensibile pentru Washington, precum presupusele activităţi ale CIA pe teritoriul Europei sau centrul de detenţie de la Guantanamo, Cuba. De curând, ministrul austriac de externe, Ursula Plassnik, calificase închisoarea de la Guantanamo drept o anomalie şi ceruse desfiinţarea sa. Ulterior, şi alţi oficiali europeni au exprimat o poziţie similară.
Un alt aspect ce produce de mai multă vreme iritare în cancelariile europene este regimul diferenţiat de vize aplicat cetăţenilor Uniunii Europene. Astfel, dacă pentru toate 'vechile'state membre ale UE - cu excepţia Greciei - a fost anulată obligativitatea vizei pentru cei care călătoresc în Statele Unite, aproape toate cele zece noi state care au aderat la UE în mai 2004 - cu excepţia Sloveniei - au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul SUA. Oficialii europeni au cerut în repetate rânduri reglementarea acestei situaţii, existând chiar ameninţări că şi UE va impune, la rândul ei, obligativitatea vizei pentru personalul diplomatic şi militar american care călătoreşte în ţările Uniunii Europene. Aceste ameninţări au produs însă un ecou mult prea slab la Washington, unde este destul de puţin probabil ca, în contextul înăspririi măsurilor menite a combate terorismul şi migraţia ilegală, Congresul să modifice legislaţia doar pentru a satisface cerinţele europenilor. De altfel, europenii au ridicat obiecţii şi faţă de politicile tot mai protecţioniste adoptate de SUA în contextul luptei împotriva terorismului, impunându-se măsuri foarte stricte în ceea ce priveşte companiile străine de pe teritoriul Statelor Unite. Relaţiile comerciale şi consolidarea cooperării în vederea asigurării securităţii energetice sunt alte subiecte care se vor afla, cu siguranţă, pe agenda summitului. Prezenţa liderului american în capitala Austriei - prima vizită a unui preşedinte american după cea din 1979 a lui Jimmy Carter - a determinat luarea unor măsuri de securitate excepţionale, în Viena fiind mobilizat, după cum relatează presa austriacă, cel mai mare număr de poliţişti şi agenţi ai serviciilor secrete de după cel de-al Doilea Război Mondial. Summitul anual UE-SUA se desfăşoară alternativ în Statele Unite şi în ţara care deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene.
profesie moştenită din familie 
