Supliciile la care sunt supuşi jurnaliştii de investigaţie

Astăzi, 12 aprilie 2022, în Comisia de drepturi şi libertăţi din Parlamentul României a fost audiată jurnalista de investigaţie Emilia Şercan, cea care a investigat şi descoperit plagiatul în mai multe teze de doctoral ale unor înalţi demnitari în stat, ea fiind şi prof. univ. dr. la Facultatea de Jurnalism.
Şercan a fost ameninţată cu moartea chiar de către rectorul Academiei de Poliţie pe care l-a dovedit că a plagiat lucrarea de doctorat. În acest caz s-au efectuat cercetări iar vinovaţii au fost judecaţi şi condamnaţi.
Nu la fel s-a procedat şi în cazul plagiatului dovedit al tezei de doctorat susţinută de generalul Nicolae Ciucă, actual premier al României. Ca să nu publice concluziile sale însoţite de dovezile incontestabile ale plagiatului, Şercan a primit mai multe ameninţări cu moartea şi s-a încercat şantajarea ei cu ameninţarea că-i vor publicate nişte fotografii realizate în intimitatea casei sale acum 20 de ani.
Şercan a depus o plângere penală la Poliţia Capitalei şi a cerut să se facă cercetări pentru a fi descoperit făptaşul. Numai că la nici o oră de la depunerea plângerii, extrase din plângere şi fotografii au apărut pe un site din Republica Moldova şi alte vreo 70 de site-uri din România, în majoritate controlate de Realitatea tv.
Şercan a cerut să se cerceteze cine dintre poliţiştii judiciari şi de la informaţiile speciale ale Armatei au făcut public conţinutul reclamaţiei sale. Numai că nici de la Ministerul de Interne, nici de la Direcţia Specială de Informaţii a Armate nu s-a efectuat nicio cercetare. La aşa atitudine pasivă a reprezentanţilor instituţiilor statului, Şercan a făcut publice demersurile sale şi faptul că a fost ameninţată să nu publice dovezile plagiatului la care a recurs generalul Ciucă.
La audierea de astăzi, deşi convocaţi în faţa Comisiei, şeful Poliţiei şi cel de la Informaţiile Armatei nu s-au prezentat, sfidând prin lipsa lor autoritatea Comisiei parlamentare, ştiind că nu vor păţi nimic de la premierul Ciucă.
Cei de la Comisie s-au arătat neputincioşi în faţa reacţiei înalţilor funcţionari guvernamental iar Emilia Şercan va trebui să-şi caute singură dreptatea pentru că în România instituţiile statului, prin controlul politic asupra justiţiei, au declanşat o prigoană extrem de abil mascată asupra jurnaliştilor de investigaţie pentru a-i descuraja să mai investigheze faptele de corupţie ale înalţilor funcţionari în stat.
Fac parte din categoria acestor jurnalişti pedepsiţi de justiţie pentru că mi-an permis să descopăr fapte de corupţie inclusiv din interiorul acestei instituţii. În curând voi prezenta cazul procesului meu cu Raluca Stâncescu, fostă prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani şi condamnată pentru fapte de corupţie la 6 ani şi 10 luni închisoare cu executare.
Voi face public şi numele judecătorilor care s-au situat pe baricada infractoarei Raluca Stâncescu, încercând să mă intimideze ca să nu mai public infracţiunile comise de aceasta şi dovedite de procurorii DNA, consemnându-le în Rechizitoriul de trimitere în judecată.