Fiecare are dreptul la un răgaz rezonabil pentru a-și aduna gândurile, pentru a reflecta, pentru a decide, dar pentru dl general Oprea acest răgaz a expirat. Patru zile au fost un interval rezonabil, în care am așteptat cu toții lămuriri, dar pe care dl Oprea l-a folosit exclusiv pentru a păstra tăcerea, ceea ce a creat percepția de mușamalizare a situației în care, aspect grav, a implicat și Poliția Română.
În aceste condiții nu mai exista decât calea demisiei pentru salva credibilitatea ministerului de Interne, a Poliției Române și pentru a onora soldatul căzut pe care l-a lăsat în urmă.
Îi solicit ministrului de Interne să demisioneze din funcție!
Și dacă nu va găsi cu cale să o facă, așa cum nu a găsit cu cale să răspundă timp de patru zile întrebărilor legitime ale societății, premierul Ponta are obligația să-l demită pentru a pune capăt confuziei morale și posibilului abuz de putere. Totodată, Victor Ponta are obligația morală si legală să asigure, în mod transparent și imediat, accesul la informații privind condițiile în care a avut loc accidentul, pe care opinia publică le cere de trei zile în mod insistent și legitim.
***
Informațiile adunate până acum indică fără tăgadă cel puțin trei lucruri:
- apartenența polițistului la coloana vicepremierului;
- vicepremierul nu a oprit și nici nu s-a întors personal din drum ca să vadă ce s-a întâmplat cu antemergătorul său;
- ulterior, nu au fost comunicate la timp și complet datele incidentului.
Lămurirea semnelor de întrebare legate misiune, traseu, dreptul la coloană etc. sunt, din punct de vedere judiciar, de competența anchetei în curs. Dar, ministrul de Interne avea obligația morală și politică să explice public cetățenilor României o serie de aspecte din care rezultă suspiciunea inacceptabilă că ar fi abuzat de funcție și ar fi folosit Poliția Română ca pe un serviciu personal.
Dl Oprea a avut suficient timp să explice public:
- Care era situația deosebită, care impunea deplasarea în regim de urgență, condiția impusă de lege pentru ca un ministru să beneficieze de escorta poliției?
- De unde plecase și încotro se deplasa pe traseul indicat de comunicatul poliției?
- De câte ori a mai beneficiat de escorta poliției? Sunt adevărate mărturiile potrivit cărora folosea Poliția în absolut toate deplasările, chiar cele în scop personal?
- De ce nu a oprit generalul imediat după producerea accidentului pentru a sări în ajutorul soldatului cazut?
Aceste răspunsuri trebuiau oferite opiniei publice imediat, cele patru zile de tăcere au creat percepția mușamalizării și au subminat credibilitatea Ministerului de Interne și a Poliției Române, demisia este singurul act care poate reda încrederea că adevărul va fi aflat.
Cătălin Predoiu