Încăierarea a doi constructori botoşăneni pe seama obiectivului de investiţie „Extindere, amenajare şi consolidare Liceul A.T. Laurian din Botoşani” putem spune că a făcut înconjurul ţării. Când acest obiectiv de investiţie a fost aprobat spre realizare, societatea constructoare care a încheiat contractul de execuţie a fost ASCON S.A. Botoşani. Atunci, la începutul începuturilor s-a semnat între Inspectoratul Şcolar Botoşani şi societatea ASCON S.A. contractul ferm nr. 54/11/1991, beneficiarul lucrării fiind Colegiul Naţional „A.T. Laurian” Botoşani.
De atunci au trecut 17 ani, iar investiţia tot nu s-a finalizat. Nu s-a finalizat pentru că interesele unor persoane, mai mult sau mai puţin direct implicate, au primat interesului public. Un anumit număr de ani n-au fost bani, iar lucrările au fost suspendate. Când Raluca, fata lui Tatarcan – directorul Colegiului, aflată în graţiile lui Stolojan şi ale lui Tăriceanu, adică pe vremea când în PNL domnea buna convieţuire pentru că n-apucase să-şi bage coada Băsescu, a obţinut bani să se continue lucrările, au apărut primele anormalităţi.
Cum fiica tatei obţinuse fondurile necesare continuării lucrărilor, s-a considerat normal ca tatăl, adică directorul Dumitru Tatarcan să gestioneze banii primiţi. Că vorba ceea: nu curge, dar picură, iar picătură cu picătură formează şuvoiul! Prin manevre politice, despre care noi am scris la timpul respectiv, investiţia a fost luată din portofoliul IŞJ Botoşani şi trecută în gestiunea Colegiului Naţional „Laurian”, adică dată pe mâna lui Tatarcan tatăl, împlinindu-se astfel dorinţa fiicei Raluca.
Iar directorul Tatarcan n-a mai vrut să respecte prevederile contractului nr. 54/1991, adică n-a mai vrut să continue lucrările cu ASCON S.A., plăcându-i mai mult de firma lui Victor Mihalachi, cunoscuta societatea Victor Construct SRL Botoşani. Pe motiv că acel contract era semnat de către IŞJ, iar Inspectoratul şi-a pierdut calitatea de parte contractantă prin faptul că i s-a ridicat gestionarea investiţiei, s-a organizat o nouă licitaţie, Victor Mihalachi preluând continuarea lucrărilor.
Din acest moment începe un întreg şir de procese, care de care mai fioros, mai atroce prin revendicările aduse în faţa instanţei de judecată. Totul se încheie la Curtea de Apel Suceava, care, în dosarul nr. 4715/39/2006, rosteşte Decizia nr. 95/12 februarie 2007, decizie definitivă şi irevocabilă, prin care „Admite acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC „Ascon” SA Botoşani (…) în contradictoriu cu pârâţii Colegiul A.T. Laurian Botoşani (…) şi Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor Bucureşti (…) anulează decizia nr. 15/5C5/2006 şi, în rejudecare, admite contestaţia în sensul că:
- anulează oferta de licitaţie publică şi a procedurii aferente privind atribuirea contractului de lucrări „Extindere Colegiu A.T. Laurian Botoşani.
- Obligă autoritatea contractantă să continue lucrările la obiectiv cu S.C. Ascon SA Botoşani.
Obligă Colegiul A.T. Laurian să plătească reclamantei suma de 500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată. Definitivă şi irevocabilă”
Faţă de această decizie judecătorească, directorul Tatarcan trebui să ia legătura cu Victor Mihalachi şi să-i aducă la cunoştinţă că licitaţia câştigată a fost anulată şi că trebuie să predea lucrările către firma Ascon. Dacă s-ar fi procedat aşa, totul ar fi revenit la normal iar construcţia ar fi fost acum finalizată. Nu s-a întâmplat aşa, pentru că directorul Tatarcan a jucat cu respectarea legii la cacealma. El a predat obiectivul către Primăria Botoşani, după care a pozat în cel mai nevinovat conducător de instituţie din Botoşani şi Ţara Românească. Decizia luată de Tatarcan a generat un nou şir de acte şi fapte juridice. (Ioan Rotundu – va urma)