Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Cultură
Editorial
Horoscop
Umor
Reportaje
Comentarii
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
14860
De la 07 Ianuarie 2003
122900509

Teodor Epure, „stejarul” din Dumbrava Înaltă

  • Ioan Rotundu
  • 14 January 2018, 23:00
Sâmbătă, la sediul Editurii „Agata” din Botoşani a avut loc un eveniment editorial deosebit. Teodor Epure, profesor pensionar din Vorniceni, a reeditat şi lansat patru volume ale sale editate prima moară în 2014. Două volume au cuprins poezii, un volum intitulat b „Secvenţe din istoria şcolii vornicenene” iar capul de afiş, dacă se poate spune aşa, a fost volumul intitulat „Stejarii din Dumbrava Înaltă”, un volum dedicat promovării spre cunoaşterea generaţiilor viitoare a valorilor umane care s-au ridicat de-a lungul timpului din comuna Vorniceni.
Au fost prezenţi în sală intelectuali din Vorniceni, Botoşani dar şi din rândul celor plecaţi din comună pentru a se rostui în viaţă prin marile oraşe ale României, după ce au absolvit studii înalte la universităţi prestigioase.
Ion Istrate, directorul Editurii „Agata” Botoşani, vornicenean la rându-i, fost elev al profesorului Teodor Epure, a punctat personalitatea profesorului şi tactica pedagogică a acestuia în a-i determina pe elevi să înveţe carte. Aşa am aflat că profesorul a fost mai întâi învăţător, punând creionul în mâna multora dintre cei prezenţi la eveniment printre care şi biologul dr. Gheorghe Hrincă dar şi profesorului director de şcoală la Cordăreni, Constantin Gologan.
Ca profesor, Teodor Epure a ocupat şi funcţia de director al fostului Liceu Vorniceni, el predând Limba şi literatura română. Din amintirile depănate de cei prezenţi a rezultat că profesorul Epure, în privinţa notelor, era un fel de „domnul Vucea”, pentru că nu obişnuia să acorde note mai mari de 6, chiar dacă elevul se străduia să-i demonstreze că ştie de o notă mai mare. Dar tot cei care i-au fost elevi, i-au mulţumit pentru exigenţa de care a dat dovadă pentru că i-a ajutat să se realizeze în viaţă.
Au mai vorbit pe marginea volumelor relansate istoricul Gheorghe Median, poetul Lucia Olaru Nenati şi fostul senator Viorel Grigoraş a cărui prezenţă în sală n-am înţeles-o, el nefiind vornicenean la origine şi nici nu-l ştiu preocupat de evenimente editoriale de acest gen. Dar, de remarcat, cuvântul senatorului a fost unul bine închegat şi echilibrat în aprecieri, atitudine ce a fost apreciată de asistenţă şi chiar s-a făcut o gumă pe seama actualului senator PSD Lucian Trufin că dacă ar fi vorbit el, ar fi fost un discurs proletcultist, potrivit statutului său de fost tractorist şi cântăreţ la acordeon pe la cumetrii.
Mai remarc discursul profesorului director la Şcoala Cordăreni, Constantin Gologan, fost elev al profesorului Epure. Gologan a făcut o incursiune prin istorie Evului Mediu al zonei Vorniceni – Cordăreni, amintind că prin aceste locuri au trecut şi trupele lui Mihai Viteazu în luptele lor pentru unificarea Principatelor Române. A explicat profesorul istoric Gologan că în urma luptelor lui Ştefan cel Mare în Codrii Cosminului cu regele Ioan I Albert al Uniunii Polonia – Lituania la 1497 soldată cu o victorie de răsunet, Ştefan a luat prizonieri mii de oşteni pe care i-a împărţit pe la moşiile boierilor care au luptat alături de el. Aşa au ajuns astfel de oşteni şi pe meleagurile vornicenene, unde au fost puşi să lucreze pământul şi să cultive ghindă pentru a creşte stejari. Atunci, pe la 1500, în zona Vorniceni – Cordăreni s-a format o imensă pădure de stejari prin mărirea suprafeţei celei existente.
A ţinut să puncteze profesorul Epure că atestarea documentară a localităţii Vorniceni este consemnată într-un uric al lui Alexandru cel Bun datat 1428, uric în care se precizează existenţa Dumbravei Înalte, deci pădurea de stejari din zonă este mult mai veche. Din nefericire, în momentul de faţă, din imensa pădure au mai rămas doar 3 stejari apreciaţi a avea o vârstă de 500 de ani.
Mi-a atras atenţia acest aspect şi voi ajunge în curând în zonă pentru a mă documenta la faţa locului asupra istoricul acestor stejari şi dacă se poate aprecia vârsta lor la 500 de ani.
Revenind la volumul profesorului Teodor Epure „Stejarii din Dumbrava Înaltă”, conţinutul acestuia este extrem de valoros prin informaţiile oferite despre viaţa personalităţilor satului, profesorul fiind apreciat de foştii săi elevi ca el însuţi fiind „stâlpul şcolilor din Vorniceni”.
Marele Nicolae Iorga spunea că istoria ţării noastre nu poate fi scrisă decât atunci când va fi scrisă istoria fiecărei localităţi. Scrierile profesorului Teodor Epure sunt o mică, dar importantă, contribuţie la cunoaşterea valorilor umane, a tradiţiilor şi obiceiurilor localităţii Vorniceni. De dorit ar fi în fiecare localitate a judeţului nostru să apară astfel de scrieri cu care să se contribuie la întregirea tezaurului spiritual şi cultural al României istorice, pentru a demonstra lumii întregi că noi am fost aici din totdeauna şi nu putem fi prigoniţi de sălbaticii care ne-au călcat teritoriile, venind cu obiceiurile lor sălbatice şi aerul de a ne fi stăpâni.
Localitatea Vorniceni este o zonă etnofolclorică deosebit de bogată în tradiţii şi obiceiuri iar generaţiile de profesori de aici au trudit în a strânge aceste comori şi a le consemna în scrieri care să permită generaţiilor viitoare să-şi cunoască trecutul. Profesorul Teodor Epure a scris despre „stejarii” din Vorniceni, cea ce-l situează printre „stejarii” cei mai valoroşi ai locului.

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Oresa-n gzra lu' Rotundu: Emisiunea din 12.01.2018
Lumea lu' Rotundu: Chemarea străbunilor
La Botoşani, sărbătoarea Unirii confiscată de ticăloşii politici
Ioan Rotundu
Bancul zilei: Solicitare respinsă
Horoscopul zilei de 15.01.2018
Poetul Mihai Eminescu – în festival internațional în stațiunea de pe Valea Cernei!
Umiliţi de unguri ]n propria noastră Casă
Ioan Rotundu
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog