Odată cu integrarea în societatea canadiană s-au lovit şi de durităţile unei guvernări capitaliste în care de foarte multe ori în faţa vieţii omeneşti are întâietate banul. Daniela a lucrat ani la rând pentru o companie de cercetare în domeniul farmaceuticii, mai exact făcea experimente cu noile medicamente produse în laboratoarele de specialitate în vederea omologării lor pentru uzul uman. Periodic angajaţii erau supuşi unor verificări severe în privinţa sănătăţii lor. Analizele şi controlul medical se efectuau la clinicele de specialitate. În cele peste trei ore cât a durat dialogul meu cu Avram Segal, venit în Botoşani spre sfârşitul lunii februarie, am aflat lucruri uimitoare.
De exemplu, în clinicele de specialitate din Canada, America şi alte ţări se fac experimente direct pe oameni, fără ca acestora să li se spună. O practică largă este furtul de organe de la cei decedaţi, mai ales dacă familia decedatului este una necunoscătoare a modului de lucru din clinica respectivă. De obicei, dacă de la un cadavru se recuperează anumite organe, cei de la clinică, sub motivul regulamentului intern, trimit cadavrul la incinerare iar rudele primesc urna funerară. Nu se poate spune că Daniela şi Avram nu cunoşteau aceste practici din clinicele de specialitate unde se făceau şi experienţe directe pe oameni. Dar, una este să cunoşti practicile şi cu totul altceva se poate întâmpla când ajungi ca pacient într-o astfel de clinică.
În cursul anului n2006 Daniela şi-a făcut mai multe investigaţii medicale printre care şi un tomograf. Este ştiut că realizarea unui tomograf se poate face numai dacă în corpul omenesc este introdus un agent radioactiv care ajută aparatul care scanează corpul omenesc să-l fotografieze pentru ca medicul să poată analiza apoi fotografiile pentru a-şi da seama dacă sunt probleme cu anumite organe interne.
La un astfel de tomograf corpul omenesc primeşte o doză de 2000 unităţi radioactive, o doză care cu timpul va dispare din organism pentru că substanţa radioactivă introdusă în organism are un timp de înjumătăţire, ceea ce duce la dispariţia activităţii radioactive. Toate aceste faze ale tomografului erau foarte bine cunoscute de soţii Segal ca specialişti în domeniul chimiei.
Numai că medicii de la clinica Pointe Claire, Canada, i-au făcut Danielei trei radiografii tomografice una după alta, injectându-i în vene de trei ori agentul radioactiv. Motivul ar fi fost că ceva nu era clar la plămâni. Imaginile tomografice au fost trimise de Avram şi cunoştinţelor sale de la Clinica de Pneumoftiziolpgie Iaşi. Analizate de medicii de specialitate de aici, inclusiv de către şeful clinicii, lui Avram i s-au dat garanţii că Daniela nu are nimic la plămâni. Dar în scurt timp de la această tomografie Danielei a început să-i fie rău.
Avram Segal este convins că soţia sa a fost supusă unui experiment radioactiv. Dar doza de radioactivitate primită de Daniela a trecut de 9 mii de unităţi radioactive, ceea ce înseamnă o doză mortală. Substanţa radioactivă introdusă în vede s-a răspândit în corp iar razele beta emanate au început să distrugă ţesuturile, provocând hemoragii interne. Dusă la spital în regim de urgenţă în seara Revelionului, Daniela va deceda în ziua de 3 ianuarie 2007.
Cu toate că Avram a stat permanent în clinică şi întreba care este evoluţia soţiei, medicii nu i-au dat nicio explicaţie. În schimb, în ziua de 2 ianuarie 2007 s-a trezit la clinică cu membrii familiei şi rude, chemate de medici pentru a da semnătură ca Daniela să fie eutanasiată. Deşi nicio rudă n-a semnat un astfel de act, Danielei i s-a făcut o injecţie în venă, medicul spunându-i că-i face un calmant., Numai că Daniela a decedat imediat după această infecţie.
O dragoste înfiripată pe băncile şcolii (foto 2), bazată pe sinceritate, respect şi devotament şi înnobilată zeci de ani lua sfârşit într-un mod tragic şi nemeritat, departe de ţară, de amintirile tinereţii, departe de cei dragi Danielei.
Pe actul de deces medicii clinicii au scris drept diagnostic insuficienţă respiratorie şi metastază pulmonară, nicio vorbuliţă despre radierea organismului şi distrugerea ţesutului pulmonar. Avram Segal a realizat care este adevărata cauză a morţii şi ar fi dorit o anchetă medicală dar nu i s-a permis.
La îmbălsămarea corpului, Avram avea să vadă că de fapt Daniela a murit în urma unei puternice hemoragii pulmonare. Mai mult, Avram i-a suspectat pe medicii clinicii că la îmbălsămare i-ar fi sustras Danielei cei doi rinichi. Numai că în faţa legislaţiei canadiene era neputincios, ei fiind priviţi ca imigranţi, deşi Avram primise între timp cetăţenia canadiană dar şi pe cea israieliană.
La evrei există tradiţia ca înmormântarea, pe cât posibil, să se facă acolo unde sunt înmormântaţi şi alţi membri ai familiei. Pe moment Avram a abandonat suspiciunile sale cu privire la moartea Danielei şi s-a concentrat pe obţinerea formelor legale de a transporta corpul în România, la Botoşani. Ajuns cu siciul la Botoşani, avea să trăiască o altă mare dezamăgire. (Va urma)