România nu îşi propune să fie lider regional, ci să-şi asume rolul de membru al NATO şi al Uniunii Europene, a declarat, vineri, preşedintele Traian Băsescu, la dezbaterea „România europeană, România euro-atlantică, România în sfera relaţiilor internaţionale”, organizată de Asociaţia George C. Marshall şi Administraţia Prezidenţială. „Nu ne propunem să fim o ţară care să-şi asume un rol de lider regional. Este una dintre penibilităţile trecutului nostru de politică externă din perioada de după revoluţie. România are obligaţia să-şi asume doar rolul pe care trebuie să şi-l asume, de membru NATO şi al Uniunii Europene (UE). Nimic din acţiunile de politică externă nu înseamnă atitudine de leadership regional. Totul înseamnă interes naţional şi interes al alianţelor şi construcţiilor euro-atlantice din care facem parte”, a spus şeful statului. „Avem datoria şi am probat că putem să fim un bun partener în strategia de securitate a UE”, a spus preşedintele, care a făcut referire atât la participarea României cu trupe în misiunile europene de menţinere a păcii, dar şi în teatrele de operaţii din Irak, Afganistan, Bosnia-Herţegovina sau Kosovo. „Este evident că România nu se poate limita doar la ce înseamnă NATO şi UE. Avem o tradiţie în politica noastră externă. A fost în ultimul an şi jumătate o puternică acţiune de consolidare a relaţiilor noastre politice şi comerciale cu ţări precum China şi Japonia, şi încercăm, un parteneriat bazat pe un pragmatism deosebit cu Federaţia Rusă”, a subliniat Traian Băsescu. Preşedintele a recunoscut că în relaţia cu Federaţia Rusă există abordări diferite referitoare la pragmatism, dar el şi-a exprimat speranţa ca, în timp, să se reuşească realizarea unei cooperări eficiente în zona Mării Negre. Şeful statului a mai remarcat faptul că în politica externă a României „a fost o oarecare agresivitate în restabilirea relaţiilor cu statele lumii arabe”. Trecând în revistă relaţiile cu statele asiatice, ale lumii arabe, cu Federaţia Rusă, Traian Băsescu a spus că acestea reprezintă „elemente de politică externă pe care va trebui să le consolidăm în perioada următoare”. „Certitudinea pe care o avem în acest moment este că avem capacitatea să acoperim toate aceste planuri”. În discursul său, preşedintele a reafirmat poziţia pe care o are, la ora actuală, România între două zone sensibile, respectiv zona Mării Negre şi Balcanii de Vest. Ca atare, a spus şeful statului, România nu poate să rămână inactivă, limitându-se doar la a primi soluţii din altă parte, fără ca Bucureştiul să îşi aducă o contribuţie. În opinia lui Traian Băsescu, România are obligaţia de a se implica în regiune, reamintind faptul că, de exemplu, zona Mării Negre reprezintă „rezervorul de energie al UE”. La ora actuală, a susţinut el, UE îşi asigură din această zonă 50% din energie, pe viitor urmând ca acest procent să ajungă la 70%. Traian Băsescu a mai vorbit despre riscurile asimetrice din zona Mării Negre, dar şi despre posibila recrudescenţă a naţionalismului în Kosovo, după ce se va lua o decizie în privinţa acestei regiuni. Şeful statului a adăugat că, în acest context regional, România îşi va plia poziţiile pe politicile care NATO şi UE.