Starea educaţiei româneşti este justificată de subfinanţarea din ultimii 16 ani, rata de abandon şcolar este cea mai ridicată din Europa, iar bugetul acestui sector este bazat pe capitole şi articole, nu pe programe şi necesităţi, a spus preşedintele Traian Băsescu, în discursul rostit luni în faţa camerelor reunite ale Parlamentului. Şeful statului a atras atenţia că se utilizează în continuare metode expozitive tradiţionale în loc să se îndrepte tot mai mult atenţia către metodele moderne de educaţie prin implicarea elevului, a studentului în propria educaţie şi că există mari neconcordanţe între obiectivele sistemului naţional de educaţie şi obiectivele elevului, între finalităţile exprimate ale educaţiei şi cerinţele pe piaţa forţei de muncă. Centrarea excesivă a curriculum-ului învăţat pe asimilare şi reproducerea cunoştinţelor în defavoarea unui curriculum centrat pe formare şi competenţe, este, de asemenea, una din marile racile ale învăţământului nostru actual, a spus preşedintele. De asemenea, şeful statului a arătat că o altă problemă a sistemului educaţional o constituie părăsirea timpurie a studiilor, lipsa de motivare pentru participarea la examenele naţionale de către elevii provenind din familiile cu venituri foarte mici sau din medii dezavantajate (în mod deosebit mediul rural, populaţie rromă), iar bugetul pentru educaţie continuă să fie construit pe capitole şi articole, nu pe programe şi priorităţi în funcţie de noile realităţi, de cererea şi oferta internă şi oferta europeană de pe piaţa muncii.
În aceste condiţii, în opinia preşedintelui Traian Băsescu, se impune ca în atenţia Ministerului Educaţiei şi Cercetării să fie aşezate câteva priorităţi ce se pot constitui în acţiuni imediate destinate a stopa declinul calităţii educaţiei noastre şi anume: asigurarea calităţii, descentralizarea controlului şcolilor şi implicarea administraţiei locale, a părinţilor, a elevilor în stabilirea orelor opţionale în acord cu nevoile locale, informatizarea învăţământului rural, reforma curriculei. Totodată, după cum menţionează Traian Băsescu, nu mai puţin importantă este reforma educaţiei timpurii sau reformarea sistemului de cercetare, ţinând cont de faptul că, la toate evaluările internaţionale, România se situează în ultima treime a eşalonului din 30 - 40 de ţări evaluate. Şi încă un adevăr neplăcut: în baza evaluărilor internaţionale, România nu are nicio instituţie de învăţământ superior în primele 500 instituţii de învăţământ superior ale lumii. Cu siguranţă, deprecierea continuă a calităţii învăţământului românesc este justificată în primul rând de subfinanţarea cronică din ultimii 15 ani care a dus inclusiv la o infrastructură de învăţământ de cele mai multe ori lipsită de calitate, a spus preşedintele. Traian Băsescu a precizat că nu doreşte să acuze întregul corp profesoral, ci că trebuie subliniat că sunt tot mai multe cazuri în care deciziile din sistemul de educaţie atât la nivelul politicilor, cât şi la nivelul fiecărei şcoli se iau fără a se ţine cont în primul rând de interesul elevilor şi studenţilor. De asemenea, cred că profesorii trebuie să aplice aceeaşi exigenţă în pregătirea lor profesională pe care o cer, pe bună dreptate, elevilor. Nu vom da şanse tinerei generaţii până nu vom avea decenţa, dar şi voinţa să plecăm de la interesele elevului şi să reprofilăm corpul profesoral în acord cu nevoile de integrare pe piaţa muncii a tânărului absolvent fie că este vorba de absolventul de liceu sau de cursuri universitare, a arătat Băsescu.
În acelaşi timp, după cum a subliniat şeful statului, trebuie create salarii decente pentru cadrele didactice. Din aceste motive este greu de înţeles reticenţa guvernului în a aloca pentru acest an 5 la sută din PIB cu tendinţa de a se ajunge la 6 la sută pentru educaţie şi cercetare în 2008. Trebuie să înţelegem că a nu finanţa educaţia şi cercetarea înseamnă a condamna România, a conchis şeful statului.