Industria de turism şi călătorii din România va produce în mod direct circa 6,2 miliarde lei noi (1,8 miliarde dolari) din Produsul Intern Brut (PIB), reprezentând 1,9 la sută din total, potrivit raportului de ţară asupra turismului românesc realizat de World Travel & Tourism Council /WTTC/. Organizaţia, ce reuneşte liderii celor mai bine clasate 100 de companii din industria turistică, a realizat o evaluare a potenţialului de dezvoltare a României în domeniul turistic.
Sectorul economic mai larg al segmentului de turism este aşteptat să contribuie cu 15,5 miliarde lei noi (4,6 miliarde dolari) sau 4,8 la sută din PIB în acest an. Pe termen lung, aşteptările pentru creşterea PIB-ului din turism şi călătorii sunt pozitive, în opinia WTTC (Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor), depăşind 6,7 la sută creştere reală anuală până în 2016. În aceeaşi perioadă se prevede ca PIB-ul economiei din sectorul turism şi călătorii să atingă 5,8 la sută din total sau 48,4 miliarde lei noi (7,9 miliarde dolari) la nivelul anului 2016. În raport, WTTC prezintă atât punctele tari, dar şi punctele slabe ale turismului românesc, pornind de la o analiză macroeconomică a sectorului turistic pentru următorii zece ani. Potrivit WTTC, turismul şi călătoriile în România au avut un parcurs dificil în ultimii zece ani, exprimat în sosiri internaţionale. În afara unei uşoare creşteri în 1999, care şi-a menţinut nivelul în 2000, sosirile au avut un declin continuu, deşi căderea din 2001 şi 2002 reflectă declinul economic mondial după evenimentele din 11 septembrie 2001. Totuşi, în anii recenţi creşterea sosirilor s-a cifrat la 16 la sută în 2003 şi la 18 la sută în 2004.
Printre competitorii săi, reprezentanţi în special de ţările vecine sau apropiate de graniţele sale, România a avut cea mai mare rată de creştere în sosiri în perioada 2003 - 2004, deşi primeşte mai puţini vizitatori decât Polonia şi Ungaria.
Marea majoritate a sosirilor internaţionale în Romînia provin din Europa. Din anul 2000, aproximativ 95 la sută dintre vizitatorii din fiecare an provin de pe continent. Dintre aceştia, un număr în creştere - 75 la sută conform cifrelor din 2004 - reprezintă cele cinci ţări cu care România se învecinează. Printre cele 15 ţări ale Uniunii Europene, cele mai mari pieţe pentru România sunt Germania, Italia, Franţa, Austria şi Marea Britanie. În afară de Europa, principala piaţă internaţională a României este Statele Unite ale Americii, care a arătat o creştere constantă din 2000, până la peste 100.000 de sosiri în 2004, dar şi în urma conştientizării faptului că România este mai mult decât o destinaţie de Tip 'Dracula', se arată în raportul WTTC. În ceea ce priveşte veniturile din turism şi călătorii, România este mult în urma Ungariei, Cehiei sau Croaţiei, deşi numărul vizitatorilor străini creşte. În 2004, România a încasat din turism venituri de 505 milioane euro - 23 la sută din cele înregistrate în Bulgaria, 12 la sută din cele înregistrate în Ungaria şi Cehia, şi doar şapte la sută din veniturile Croaţiei. Potrivit raportului, mulţi vizitatori nu stau peste noapte în România sau nu cheltuiesc cu cazarea în timp ce se află în ţară. Totuşi, în 2005 România a înregistrat pentru prima dată după 1990 un excedent în balanţa de plăţi privind activitatea turistică, de circa 150 milioane de euro. Conform WTTC, piaţa internă tradiţională a condus turismul din România şi încă joacă un rol important. Scăderea turismului intern a fost provocată de concurenţa cu ţări precum Grecia sau Turcia, cu zboruri ieftine şi tarife care provoacă plecarea turiştilor autohtoni din România. Totuşi, în termeni reali, pe plan intern activitatea turistică se află în creştere. O altă cauză pentru plecarea turiştilor români în Croaţia, Grecia sau Turcia o constituie ruinarea facilităţilor balneare, care a condus la scăderea turismului pe acest segment. Acesta a precizat că raportul va sta la baza strategiei naţionale de turism, care va fi finalizată în luna aprilie, astfel încât strategia în domeniul turismului să fie complementară cu planul naţional de dezvoltare. Raportul WTTC a fost realizat în colaborare cu reprezentanţi ANT şi statisticieni din România pe o perioadă de şase luni. Foarte multe ţări care au realizat strategii de creştere impresionante în domeniu au pornit de la astfel de rapoarte ale WTTC, cum este cazul Croaţiei sau Indiei.