Un grup reprezentativ de angajaţi ai teatrului a solicitat sprijin din partea Executivului Primăriei cât şi a Consiliului Local, urmând să se analizeze din punct de vedere artistic şi din punct de al legalităţii, situaţia cu care se confruntă în prezent instituţia de cultură. Actorii au prezentat consilierilor locali o serie de cronici apărute la nivel naţional în reviste de specialitate, în care instituţia de cultură botoşăneană condusă de directorul Ioan Bordeianu este pe o pantă nefastă din punct de vedere artistic, acest lucru datorându-i-se în cea mai mare măsură, după cum au susţinut angajaţii.
Lipsa unor perspective clare în ceea ce priveşte fenomenul teatral contemporan, abordarea unui repertoriu vetust, lipsit de interes ideatic din partea spectatorului, lipsa unei strategii repertoriale coerente şi de anvergură, cu ţinte precise, absenţa unor regizori colaboratorii notorii din regia contemporană românească de teatru, absenţa unui interes managerial în elaborarea de programe şi proiecte şi promovarea acestora în circuitul valorilor teatrale, lipsa unor producţii reprezentative ce ar putea face obiectul unor studii spectacologice, îi fac pe actorii teatrului Eminescu să trăiască permanente sentimente de frustrare, ce le afectează condiţia vocaţională de actori şi aspiraţiile artistice spre care tind.
Din acest punct de vedere, angajaţii instituţiei de cultură botoşănene consideră că în managementul artistic al teatrului Eminescu trebuie să se producă o schimbare urgentă şi radicală, pentru a evita riscul anchilozării involute într-o stagnare neproductivă şi periculoasă pentru spiritul fenomenului artistic adevărat.
Directorul Bordeianu este acuzat de încălcarea art. 8, art 10 din Legea 8/1996 privind prejudicierea drepturilor de autor. În fapt, Bordeianu a prejudiciat drepturile traducătorilor piesei „Livada de vişini” de A.P. Cehov şi a posesorilor legitimi ai drepturilor de autor ai dramaturgului V.I. Popa pentru piesa „Tache, Ianke şi Cadâr”, de V.I. Popa, nerecunoscându-le acestora dreptul de autori ai operei şi refuzând să achite onorariile ce li se cuveneau.
În acelaşi timp, Bordeianu şi-a ridicat drepturile băneşti obţinute din însuşirea calităţilor privind drepturile de traducător şi adaptator al pieselor respective. Acelaşi director a încălcat şi articolele 12 şi 59 din aceiaşi lege, conducătorul teatrului neavând acceptul scris al autorilor pentru utilizarea creaţiilor lor. În plus, actorii au sesizat autorităţile locale despre faptul că directorul Bordeianu constituie în acest moment obiectul unei reclamaţii administrative.
Solicitarea respectivă viza statutul scenografului Dorin Bordeianu, cetăţean al Republicii Moldova, care este şi fiu al directorului. Acesta ocupă postul de scenograf cu studii superioare, el având doar studii medii. Actorii Lenuş Teodora Moraru, Florin Aioaniţoaie, Volin Costin, Irina Mititelu, Crenola şi Bogdan Muncaciu, Gheorghe Frunză, Cristina şi Sorin Ciofu şi nu în ultimul rând scenograful Mihai Pastramagiu sunt doar câţiva din cei care au solicitat schimbarea lui Bordeianu din funcţia de director al teatrului pentru managementul prost.
Una peste alta, Ioan Bordeianu este acuzat pentru faptul că nu a respectat legea vizavi de modul de calcul al salariilor, neîndeplinirea sarcinilor asumate în contractul managerial vizavi de numărul de premiere, reuşind să pună în scenă doar trei piese noi, dintr-o promisiune de şase premiere.
Există şi un posibil succesor al lui Bordeianu. După toate probabilităţile, actorul Marius Rogojinschi a revenit la prima dragoste şi mai nou este din nou liberal. El îşi doreşte din tot sufletul să ajungă director al teatrului Eminescu, locul său la teatrul de păpuşi „Vasilache” urmând să fie luat de fostul secretar general al Prefecturii, de pe vremea CDR, Mihai Elvădeanu. (Mihai VIERIU)
N.R. – Reportajul a apărut în ediţia electronică din 7 ianuarie 2005. El a făcut parte din lupta pentru putere a celor din Alianţa DA, care au câştigat alegerile parlamentare din noiembrie 2008.