Pe români şi pe maghiari nu îi uneşte doar apropierea geografică, nici doar apartenenţa la Uniunea Europeană, ci şi trecutul comun al celor două ţari", a subliniat Katalin Szili, preşedinta Parlamentului ungar. "Scriitorii tineri din România şi Ungaria asediază împreună marile capitale, cum ar fi Parisul, pentru a intra în marea literatură europeană, ei au un rol esenţial în legăturile dintre ţările noastre", a adăugat Mircea Mihaieş, vicepreşedinte ICR. Expoziţia TvMania a lui Bartha Ciupe Erno şi cea de fotografie a asociaţiilor de fotografi profesionişti din cele două ţări au împlinit vizual spaţiul invadat de cărţi, aşa cum muzica Laurei Buruiană şi a lui Mircea Vernescu au încântat asistenţa.
Presa ungară a salutat cu elogii prezenţa României la Bookfestul budapestan, peste 50 de articole, emisiuni de radio şi de televiziune au apărut în aceste zile. De România nu te poţi sătura", titrează Hirextra, citând Agenţia ungară de ştiri-MTI. Cultura este adesea mai deşteaptă decât politica", comentează Nepszabadsag, cel mai important cotidian maghiar, citând-o pe Brînduşa Armanca, directoarea ICR Budapesta.
La iniţiativa invitării României au lucrat împreună scriitorul Korossy P. Jozsef, ICR Budapesta şi alţii, la reuşita prezenţei româneşti a contribuit decisiv Ministerul Culturii din România şi gazdele târgului. Sunt foarte bucuros de ce-a ieşit, programul României a fost excelent", a declarat presei Zentai Peter, directorul general al Bookfest.
Trei generaţii literare s-au întâlnit pe teritoriul târgului. Dialogurile dintre scriitori au fost consistente şi pline de spirit: Gabriela Adameşteanu în dialog cu Esterhazy Peter, Mircea Dinescu prezentat de Cselenyi Laszlo, o avalanşă de traduceri în limba maghiară a unor autori români ca Florina Ilis, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Suceava, Lucian Dan Teodorovici, Traian Ştef, Varujan Vosganian, Radu Aldulescu, Denisa Comănescu, Filip Florian, Eginald Schlachter, Florian Lăzărescu, Vasile Dan etc. la edituri ca Jelenkor, Noran, Magveto, AB Art, Pont, Pallas Akademia, Adela Greceanu la întâlnirea debutanţilor, proiectul Fundaţiei Noi citim" care a reunit 10 copii din România şi 10 din Ungaria pentru a desena o carte, pledoaria splendidă a marelui poet de limbă maghiară Kanyadi Sandor pentru traducerea poeziei româneşti, lansarea ediţiei speciale Caleidoscop românesc" din revista Lettre în redactarea Evei Karadi, toate au atras şi au animat un public numeros şi interesat.
Statistica prezenţei româneşti la Bookfestul budapestan ajută la descrierea acestui eveniment de succes:
- 20 de autori invitaţi,
- peste 20 de lansări ale unor volume româneşti în traducere maghiară,
- peste 10 mese rotunde cu autori din România,
- câte 10 copii din România şi Ungaria au desenat împreună visul de copil",
- o ediţie specială a revistei "Lettre Internationale" dedicată culturii româneşti
- două expoziţii: instalaţii şi fotografie,
- două concerte,
- o proiecţie de film,
- peste 50 de apariţii în presa scrisă şi audiovizuală din Ungaria.
(Romanien Global News)
