Un volum ştiinţifico-geografic despre judeţul Botoşani

Se pare că luna iunie este una plină de evenimente editoriale de excepţie. După ce prof. Mihai Poclid a lansat cel de-al doilea volum dedicat administraţiei şi economiei judeţului nostru iar prof. Constantin Cojocaru a lansat volumul despre proprietăţile funciare în spaţiul botoşăneano–dorohoian cunoscut şi sub numele de Tara de Sus, a venit rândul prof. Silvia Lazarovici să lanseze un dicţionar al personalităţilor judeţului, pornind de pe la 1800 şi până în contemporaneitate. Ca un corolar al acestor evenimente, şi prof. Constantin P. Cojocariu, fost mulţi ani directorul şcolii din Corni, va lansa sâmbătă, ora 12, la şcoala unde a slujit zeci de ani volumul intitulat „Judeţul Botoşani – portret geografic, cu elemente de istorie şi dezvoltare rurală”.
Apărută la Editura Quadrat Botoşani şi tipărită la Tipografia Garmon Botoşani, cartea are o copertă adecvată tematicii abordate şi o ţinută grafică reuşită. Cu privire la conţinutul lucrării ar fi extrem de multe lucruri de spus.
Am reuşit numai să frunzăresc volumul, pentru că în cele 485 de pagini sunt cuprinse informaţii istorico-geografice de o valoare aproape imposibil de evaluat.
Practic, lucrarea este mai mult ştiinţifică decât cu caracter monografic şi a fost sistematizată aproape ca un manual de geografie, un compendiu de rang universitar completat cu istoria locurilor despre care se face vorbire. Datele tehnice abundă, cum abundă şi informaţiile de geografie fizică despre starea generală a judeţului şi apoi aprofundate pe zonele geografice ce au putut fi delimitate. Avem o oglindă exactă a potenţialului funciar al judeţului, pe tipuri de soluri, putem să ne reprezentăm potenţialul silvic şi ne sunt oferite date economice despre agricultură, industrie, comerţ, turism inclusiv la nivelul anului 2009.
Totul este bine clasificat pe sectoare tematice şi apoi aprofundat până la nivel de comună, sat şi cătun. Un capitol important este cel al localităţilor rurale dispărute în negura timpurilor, profesorul Cojocariu inventariindu-le pe structura administrativă actuală.
Lucrarea este dovada erudiţiei profesorului iar conţinutul său se situează alături de lucrări similare de rang universitar şi academic. În opinia mea, această lucrare va produce o revoluţie în modul de abordare a scrierilor de acest gen pe viitor şi va crea multe necazuri autorilor de monografii locale care s-au grăbit să editeze astfel de lucrări fără o documentare serioasă şi sistematizată.
Frunzărind-o, deja am observat o serie de date cu caracter istorico-geografic care nu sunt cuprinse în monografiile editate la nivelul oraşului Flămânzi, Ibăneşti, Vlăsâneşti, Coţuşca, Mihăileni etc.
Lucrarea profesorului cornean Constantin Cojocariu nu se suprapune cu lucrările profesorilor Mihai Poclid sau ale botoşăneanului Constantin Cojocariu, ci se completează reciproc. Nici dacă s-ar fi înţeles să-şi asume fiecare să trateze câte un segment din starea economico-socială, politico-administrativă şi istorico-geografică nu s-ar fi armonizat atât de bine.
Nu ştiu câţi ani de muncă i-a luat profesorului realizarea acestei lucrări, dar se poate spune că este una monumentală. Volumul nu poate fi lecturat pentru că el are o densitate informativă extrem de mare. El trebuie studiat şi folosit ca reper în realizarea altor lucrări de mai mică anvergură, adică de nivel local. Va fi o sursă bibliografică extrem de preţioasă.