Printr-o ordonanţă de guvern stă stabilit ca locatarii de la bloc, ce au instalate centrale termice proprii, să plătească o sumă de bani şi la asociaţia de proprietari, drept contribuţie la căldura de care beneficiază în apartament de pe urma ţevilor ce le intră de la vecinul de dedesubt pentru a ajunge la cel de deasupra, dar şi contribuţie la căldura de pe casa scării. Ordonanţa a stabilit că „cetraliştii” trebuie să plătească, nu şi cât sau cum. Este la voia conducerilor de asociaţii să stabilească suma, iar practica se cam învârte în jurul lui 30% din costul căldurii pentru un apartament conectat la sistemul termic centralizat. Adică, dacă eu plătesc pentru apartamentul cu trei camere vreo patru milioane de lei, „centralistul” va plăti 1,2 milioane lei vechi. Ca să se-nveţe minte! Lăfăitul în căldura de la centrala proprie costă, de unde şi capra sa, adică centrala, nu-i privită cu ochi buni de vecini.
Stăteam de vorbă, zilele trecute, cu un locatar rămas să se încălzească, fizic şi spiritual, după pofta inimii celor de la Termica. Zicea el că cei cu centrală beneficiază şi de căldura de la ţevile Termicii, care le străpung apartamentul, deci trebuie să plătească. Am încercat să-i explic că nu din vina lor trec ţevile pe acolo, că, în fond, acei proprietari de centrală, uzând de prerogativele constituţionale privind dreptul de proprietate, pot tăia ţevile ce-i trec prin casă. În ce priveşte căldura de pe casa scării, a fost şi trebuie să rămână un element de cheltuială comună, fiecare urmând a plăti în mod egal căldura de pe casa scării, aceasta neavând fluctuaţii în raport de numărul camerelor din apartament sau al persoanelor locuitoare. M-a privit pieziş interlocutorul şi mi-a strecurat printre dinţi: „Să plătească, doar au de unde!”
Vorbele sale mi-au adus aminte de traiul în „iepoca de aur”, când eram cu toţii producători, proprietari şi beneficiari pe orice şi totodată pe nimic. De acolo am învăţat noi să luăm de la cel ce are şi să dăm celui nevolnic, adică să dijmuim munca celui harnic pentru a-l ferici pe cel leneş. Mi-a venit în minte să-i mai spun locatarului „termist” că în apartamentul celui cu centrală proprie fiind mai cald, pereţii săi încălzesc şi apartamentele vecinilor. Apoi, când Termica nu dă căldură, de la centrala lui căldura radiază înspre vecini. Şi într-un caz, şi-n celălalt, precum reciproca în diplomaţie, proprietarul de centrală ar trebui să-şi pună vecinii la plată, potrivit sloganului: „Să plătească, ce mă interesează pe mine de unde!” S-a supăra interlocutorul şi mi-a strigat răstit: „Comunistule!”, uitând că nu eu, ci el a fost activist municipal al PCR.