Muzeul Judeţean Botoşani pregăteşte, începând cu data de 24 ianuarie, expoziţia „Noi îl vrem pe Cuza Domn”, dedicată aniversării a 147 de ani de la Unirea Principatelor Române. Expoziţia în cauză îşi propune să ilustreze actul Unirii, act fundamental al istoriei României şi totodată să surprindă contribuţia Botoşanilor şi a botoşănenilor la înfăptuirea sa. În acest context, vor fi prezentate documente originale, precum şi fotocopii după documentele originale, în scopul de a surprinde contribuţia unor fii de marcă ai locului la ceea ce a fost anul 1859. „Îi veţi întâlni prezentaţi pe Nicolae Pişoschi, primul care l-a propus pe Cuza domn şi cel care avea să îi fie locotenent colonel adjutant lui Cuza pe timpul domniei. Sunt momente care sunt demne de a fi reamintite, cu atât mai mult cu cât azi, ca monument istoric în vecinătatea muzeului, mai exact între sediul muzeului şi Parcul „Mihai Eminescu”, unde activase serviciul de paşapoarte se află casele în care a locuit botoşăneanul acesta de marcă”, declară Ionel Bejenaru, şeful secţiei memorialistică din cadrul Muzeului Judeţean Botoşani. Celui mai sus menţionat i se alătură şi alţi botoşăneni de vază, printre care Dimitrie Raleţ, care printr-o şansă frumoasă a pus mâna pe scrisorile compromiţătoare ale caimacamului Nicolae Gogoride, care falsificase iniţial alegerile din Moldova şi care avea de gând să le trimită în străinătate. Aceste scrisori aveau să fie publicate în străinătate la Bruxelles, provocând un veritabil scandal european şi totodată făcând să se arate cu degetul asupra Ţărilor Române, actul său contribuind la anularea alegerilor falsificate şi reluarea lor. De data aceasta, forţele unioniste au bătut covârşitor opoziţia conservatoare distructivă antinaţională. „Pe această linie îi mai amintim şi pe alţi botoşăneni precum fraţii Scarlat şi Costache Vârnav, Mihai şi Gheorghe Cuciureanu, Dimitrie Scarlat Miclescu şi pe tatăl lui Mihai Eminescu, Gheorghe Eminovici, care s-a aflat printre susţinătorii luptei pentru unitate naţională la români”, subliniază şeful secţiei memorialistică de la Muzeu. În expoziţie vor fi prezente şi o serie de mărturii tridimensionale, constând în elemente ce ţin de arme, steaguri, în genere însemne ale actului Unirii Principatelor. De remarcat contribuţia prin câteva vitrine la această manifestare a colonelului Gheorghe Bocan, colecţionar din judeţ, care va pune la dispoziţia publicului valoroase piese numismatice. În acelaşi context vor fi prezentate telegrame, actele de adeziune totală la alegerea lui Cuza ca domn la Iaşi la 5 ianuarie 1859. Programul expoziţiei este limitat, derulându-se între 24-29 ianuarie, fiind aşteptat în primul rând tineretul botoşănean, pentru a lua cunoştinţă de un mare act al istoriei poporului nostru, care rămâne o piatră de hotar în istoria modernă a României. (Bianca ALBU)