Deşi în ziua de astăzi prea puţine persoane îşi manifestă dorinţa de a se muta în mediul rural sau în noile orăşele apărute pe harta judeţului în timpul guvernării Năstase, mai există concetăţeni de-ai noştri care, profitând de relativ recentele modificări legislative, continuă să îşi revendice cu îndârjire proprietăţile moştenite, indiferent în ce colţ al judeţului s-ar afla acestea. Este şi cazul oraşului Flămânzi care, de când s-a metamorfozat din comună în care a izbucnit flacăra Răscoalei Ţărăneşti din 1907 în citadela primarului Karatist Micuţaru, a fost nevoit să retrocedeze urmaşilor foştilor proprietari nu mai puţin de cinci clădiri, inclusiv terenurile aferente acestora şi menţionate în actele de proprietate. Este vorba de clădiri fără importanţă, care nu afectează situaţia locativă a comunei, care au fost revendicate mai mult ca sigur pentru pământul pe care îl ocupă şi care ar putea fi valorificat după demolarea lor. Dintre cele cinci dosare înregistrate, trei au fost deja soluţionate, fiind trimise la APAPS Bucureşti, iar două se află în curs de soluţionare la Tribunalul Botoşani, a afirmat Nina Viciriuc, secretarul Primăriei Flămânzi. (G.G.)