Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Infracţiuni
Economic
Editorial
Învăţământ
Administraţie
Alune americane
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Gastronomie
Comentarii
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8026 lei
1 USD = 4.4462 lei


Număr accesări
Astăzi:
14965
De la 07 Ianuarie 2003
73907532

Viaţa pe deficit. Veniturile băneşti lunare/gospodărie: 2.186 de lei. Cheltuielile: 2.394 lei

  • deficitul e acoperit de prestaţii sociale, venituri din agricultură sau vânzări de bunuri din gospodarie
  • 8 April 2014, 23:00
Daca s-ar baza numai pe salarii, romanii ar fi luna de luna pe deficit, incasand mai putin decat cheltuie, se arata intr-o ancheta comunicata marti de Statistica. Desigur, discutam de medii nationale, dar potrivit datelor INS, veniturile lunare banesti medii au fost de 2.186 lei pe gospodarie, iar cheltuielile totale au fost cu peste 200 de lei mai mari- 2.394 lei lunar pe o gospodarie.
Noroc cu veniturile din prestatii sociale, cele din agricultura sau cu vanzari de active din patrimoniul gospodariei, care au mai completat sursele de venituri ale familiilor.
VENITURILE GOSPODARIILOR
Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, in trimestrul IV 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, in termeni nominali, 2.624 lei pe gospodarie si 920 lei pe persoana, mai transmite INS. Veniturile banesti au fost, in medie, de 2186 lei lunar pe gospodarie (766 lei pe persoana), iar veniturile in natura de 439 lei lunar pe gospodarie (154 lei pe persoana).
Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri (49,1% din veniturile totale ale gospodariilor in trimestrul I 2013, 51,2% in trimestrul II, 53,1% in trimestrul III, respectiv 51,3% in trimestrul IV 2013). La formarea veniturilor totale ale gospodariilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale (22,2%), veniturile din agricultura (3,1%), veniturile din activitati neagricole independente (2,8%) si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei (1,8%). O pondere importanta detin si veniturile in natura (16,7%), in principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (15,0%).
Diferente de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta.
Astfel, in trimestrul IV 2013, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 31,6% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 11,5% mai mari fata de ansamblul gospodariilor. In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 64,6% din salarii, de 21,6% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 7,7% din total. In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 39,1% din totalul veniturilor.
Cea mai mare parte a acestora (31,2% din totalul veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand 7,9% din veniturile totale ale gospodariilor din mediul rural. O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor salariale (28,2%) si celor din prestatii sociale (23,4%).
CHELTUIELILE GOSPODARIILOR
Cheltuielile totale ale populatiei, au fost, in trimestrul IV 2013, in medie, de 2394 lei lunar pe gospodarie (839 lei pe persoana) si au reprezentat 91,2% din nivelul veniturilor totale.
Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere foarte mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei (doar 0,6%).
Unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenta. Astfel, in timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodarie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare in urban fata de rural cu 445 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 44 lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 48,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii, in timp ce in mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 19,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in trimestrul IV 2013, in medie, 40,1% din consumul gospodariilor.
O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In trimestrul IV 2013, aceasta a reprezentat 21,1% din cheltuielile totale de consum. In cadrul cheltuielilor cu locuinta cea mai mare pondere a detinut-o cheltuielile necesare functionarii si incalzirii locuintei (17,1%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodarii pentru hoteluri, cafenele si restaurante (2,1%) si cele pentru educatie (0,5%).
Agenţia de ştiri HotNews

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Horoscopul zilei
Bancul zilei: Coasta lui Adam
Reţeta zilei: Ostropel de pui
Şeful NATO cere Rusiei să se retragă de la graniţa Ucrainei
Un ministru suedez este "furios" pe România, în problema fondurilor europene pentru romi
Extinderea returnării parţiale a accizei, dificilă
CE trebuie convinsă că are sens economic
Cine este şeful Cancelariei Prim-ministrului, Vlad Stoica, "şeful cel mare"
indicat de preşedintele CJ Mehedinţi, Adrian Duicu
Traian Băsescu, la bilanţul Ministerului Administraţiei şi Internelor
această instituţie va deveni o instituţie de elită când va scîpa de petele de corupţie care sunt pe toată structura
Primele imagini cu masterplanul pentru transporturi
ce autostrăzi vrea să facă Guvernul Ponta pana în 2022
Alune americane
Cum aranja afacerile, angajările, dedicaţiile la TV şi postările pe Facebook în judeţul Mehedinţi baronul de PSD Adrian Duicu
Cine conduce azi România. Mai poate fi premier Victor Ponta?
Primarul din Năvodari, Nicolae Matei (PSD), condamnat la trei ani de închisoare pentru dare de mită
Marian Oprişan face apel la Ministerul Public ca aleşii să nu mai fie plimbaţi în cătuşe la televizor
Flămânzi: Liceenii „lemnari” au dat-o la pace cu puştii de la grădiniţă
„Şcoala altfel” la Albeşti
Statul de drept şi borfaşii lui Ponta
Ioan Rotundu
Radu Mazăre, reţinut de DNA pentru luare de mită
DNA: Morgenstern Avraham i-a dat mită primarului Constanţei 175 de mii de euro
Constanţa: Marş de protest faţă de reţinerea primarului Radu Mazăre
Botoşani/ Flămânzi: Certificat medical de „abureal㔠pentru profesorul de istorie
Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi

Blogul lui Rotundu
Arhivă