Romanul pune în antiteză doi activişti de partid care discută despre leninism, stalinism, marxism fiecare aplicând teoriile socialismului în interpretare proprie. Unul era violent în acţiune, butucănos, cioturos în gândire şi în relaţiile cu subalternii, celălalt era manierat, ponderat, responsabil asupra faptelor, cu aer de intelectual dar ambii, cu mijloace diferite, serveau şi înfăptuiau cu credinţă societatea socialistă concepută de Nicolae Ceauşescu.
Ieri, urmărind duelul dintre cei doi lideri social-democraţi, Victor Ponta şi Liviu Dragnea, mi-am amintit de subiectul romanului lui Dumitru Radu Popescu şi am regăsit în aceşti doi lideri ai PSD pe cei doi activişti de partid ai lui Ceauşescu. Ambii luptă pentru a-i apăra de justiţie pe corupţii din partid care sunt anchetaţi de DNA sau care au deja dosarele pe rolul instanţelor de judecată. Deşi lupta este comună, modalităţile de abordare îi diferenţiază.
Victor Ponta este liderul aflat într-un declin politic şi nu se împacă cu acest statut., motiv pentru care vrea să recâştige bunăvoinţa celor din PSD să fie iarăşi ce-a mai fost: vioara întâia. Brutal în acţiune, pervers, mincinos şi ipocrit Ponta a simţit că-i rost de a ocupa o funcţie însemnată în Stat, cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor în locul lui Valeriu Zgonea, cel mazilit de ai săi pentru că a încălcat disciplina de partid şi a ridicat tonul la şeful suprem.
Dar Ponta n-a cerut voie lui Dragnea să obţină funcţia ci a ieşit în spaţiul public şi a făcut declaraţii ca şi cum era deja răsfăţatul partidului să-i ia locul lui Zgonea. Atitudinea lui Ponta l-a supărat pe şeful suprem al PSD, Liviu Dragnea, omul care afişează calm, echilibru, responsabilitate şi este permanent frământat de soarta poporului român dar în realitate este viclean, plin de venin şi de dorinţa răzbunării.
Dragnea l-a pus pe ieri Ponta într-ű umilitoare situaţie, nedesemnându-l pentru a ocupa funcţia de preşedinte al Camerei, declaraţiile anterioare pline de emfază ale lui Ponta rămânând fără suport politic, adică mincinoase aşa cum ne-a obişnuit. Cu tot acest duel de răfuială, între cei doi lideri nu s-a produs o ruptură ireconciliabilă, atât Ponta cât şi Dragnea declarând că relaţia lor este mai perfectă şi mai de monolit ca niciodată. Făţărnicie politică din partea ambilor, pentru că duşmănia dintre ei s-a ridicat la cote critice şi poate oricând să izbucnească public, unul dintre ei urmând a fi sacrificat definitiv de partid.
Atuul lui Victor Ponta este că el vrea cât mai repede ca toţi cei din PSD care au probleme cu justiţia să răsufle uşuraţi prin a se adopta legi care să modifice Codurile penale, să golească de conţinut justiţia iar corupţii să se bucure de linişte sufletească şi să-şi păstreze în siguranţă banii furaţi prin diferite metode şi mijloace din bugetul public.
Ponta ar fi vrut preşedinţia Camerei Deputaţilor pentru ca PSD-ul să facă echipă cu Tăriceanu de la Senat şi, astfel, să se adopte în ritm galopant măsuri care să ducă la căderea Guvernului Cioloş, la suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a preluarea puterii totale de către troica corupţiei PSD-UNPR-ALDE. Desigur, toate acestea ar fi fost posibile dar costul pentru PSD ar fi fost unul greu de suportat, poate chiar ar fi declanşat o furie populară iar partidul ar fi fost măturat de pe scena politică.
Sub acest aspect Liviu Dragnea este mult mai viclean. El şi-a convins corupţii din partid, baronii centrali şi locali, să aştepte până la toamnă, adică după alegerile parlamentare când puterea lor va fi legitimată de votul popular şi atunci toate acţiunile iniţiate vor fi fost acceptate în plan intern şi extern, chiar dacă nu vor fi pe deplin democratice şi în concordanţă cu principiile statului de drept.
Dragnea a fost condamnat deja cu suspendare dar mai are pe rolul instanţei de judecată încă un dosar şi altele în anchetă la DNA. O nouă condamnare îl va aduce în situaţia în care a fost şi Năstase, adică va ajunge după gratii. El speră că prin calmul şi echilibrul afişat, cu declaraţiile liniştitoare că nu va susţine în Parlament nicio lege de modificare a Codurilor penale, să se bucure de bunăvoinţa justiţiei şi să scape necondamnat.
În duelul de ieri, câştigător a fost Dragnea, în spiritul romanului lui Dumitru Popescu palma, dar Ponta nu va sta liniştit. El va căuta să câştige cât mai mult sprijin în partid şi să lovească în Dragnea în aşa fel încât acesta să nu se mai poată ridica. În fond, şi Ponta şi Dragnea vor să-şi apere corupţii din partid dar o fac cu mijloace diferite.
Nu asistăm la un circ ieftin ci la unul foarte scump, pe care dacă cei doi îl vor duce spectacolul până la capăt, preţul va fi unul foarte mare şi-l vom plăti noi toţi. Părerea mea!