Dacă un profesor va pune la colţul clasei un elev, îl va da afară de la ore sau îi va scăpa o scatoalcă, la prima sa astfel de abatere va fi doar sancţionat în scris. Dacă abaterea se repetă cu acelaşi elev, profesorul va fi amendat cu sumele arătate.
Aşadar, orice elev poate fi umilit de profesor o singură dată, fără ca profesorului să i se întâmple mare lucru, după care, dacă profesorul va repeta umilinţa urmând să-şi piardă salariul pe o lună de zile. Asta în caz fericit, pentru că-l poate pierde şi pe 2,5 luni. Avem aici dovada unei gândiri net superioare celei din perioada când ministrul Învăţământului era Suzana Gâdea. Pentru că şi Guvernul Ponta, ca şi cele din vremurile lui Ceauşescu, vede în profesor doar o fiinţă care nu pot fi educată decât numai prin sancţiuni.
În perioada lui Ceauşescu, dacă era pocnit un copil de mahăr în structurile care apărau cauza partidului şi reclamai la tovarăşul secretar al PCR pe comună, profesorul era sancţionat disciplinar şi pierdea gratificaţia anuală. Iar dacă era în situaţia de a-şi mai lua un grad didactic, era amânat până va dovedi că s-a îndreptat.
Iată că nepoţii comunismului au inventat amenda. Motiv pentru elevul umilit să ţipe la profesor şi să-i spună verde în faţă: Dai în mine, dai în leafa ta de mâine!
Problema cu aplicarea de amenzi este oarecum ciudată şi sună mai mult a pârghie de umilire a profesorilor de către partidul aflat vremelnic la putere. Profesorul n-are voie să umilească elevul care-şi bate joc de el sau de ora sa dar elevul poate face ce-i trece prin cap fără teama că va fi sancţionat. Dimpotrivă, dacă va fi unul isteţ, se va duce el primul cu jalba-n proţap postând în victimă.
De vreme ce sunt regulamente şcolare pentru elevi şi pentru cadrele didactice, oare na-r fi fost mai corect să fie aplicate aceste regulamente ad literam şi elevilor şi profesorilor, fără a se recurge la amenzi? A da directorului de şcoală, inspectorilor şcolari posibilitatea de a pedepsi pe un profesor cu amendă, deja s-a deschis calea spre abuzuri şi răfuieli personale. Orice director de şcoală îl va amenda pe profesorul care i-ar pune în pericol funcţia de şef şi orice inspector, pentru a se pune bine cu şeful numit politic, va acţiona cu zel în a-i amenda pe profesorii care au alt crez politic decât al inspectorului şcolar general
Sunt împotriva umilirii elevului de către profesor prin fel de fel de pedepse cu suferinţă fizică dar nici să se ajungă la aplicarea de amenzi aşa mari profesorilor nu pot fi de acord. Profesorii sunt deja umiliţi de stat prin nivelul scăzut de salarizare, prin lefurile care nu le ajung nici să-şi plătească utilităţile lunare şi mâncarea. Sunt umiliţi de stat pentru că nu li se decontează cheltuielile de transport iart acea sumă simbolică acordată anual pentru a-şi cumpăra o carte le-a fost tăiată definitiv. Minţiţi în privinţa salariilor, a decontărilor cheltuielilor de transport, lipsiţi de materialul didactic necesar predării lecţiilor, obligaţi să devină slujitorii unui partid sau altuia iată că supliciile profesorilor au fost completate şi cu aplicarea de amenzi.
N-am auzit ca Ministerul Muncii, Guvernul să fi comandat vreun studiu prin care să se stabilească din ce cauză profesorii umilesc elevii şi din ce cauze elevii umilesc profesorii. Firesc ar fi fost să se facă o astfel de cercetare şi să se stabilească reguli de comportament pentru ambele părţi implicate.
Măsura amenzii nu va rezolva starea de conflict dintre elevi şi rpofesori. Cum nici hăituirea elevilor prin baruri n-a îmbunătăţit prezenţa la ore. Zilele trecute IŞJ Botoşani a recunoscut că de la începutul anului şcolar, la nivelul elevilor de gimnaziu şi liceu s-au înregistrat peste 100 mii de absenţe. Enorm de multe în numai două luni de şcoală. Iar nivelul absenţelor este în creştere şi nu în scădere. Însă nici pentru absenteismul şcolar nu s-a făcut vreo cercetare pentru a se stabili ce anume îi determină pe elevi să nu mai meargă la şcoală.
Când vom cunoaşte cu obiectivitate şi realism cauzele pentru care profesorii umilesc elevii, elevii îi umilesc pe profesori şi absentează de la ore, abia atunci vom şti şi ce măsuri trebuie luate pentru a se îmbunătăţi situaţia. Numai că nici un guvern nu vrea un astfel de studiu pentru că, în mare, se cunosc cauzele. Iar aceste cauze depind de nivelul de trai, de perspectivele în viaţă, de siguranţa unui loc de muncă şi a unui venit care să-ţi permită să trăieşti în demnitate şi nu în umilinţă. În schimb, la umilinţe guvernul răspunde cu umilinţa amendării şi nu a respectării regulamentelor şcolare. Părerea mea!
cetăţenii arabi şi chinezi nu sunt membri UE 
