În general, funcţionarii din APIA Botoşani nu s-au implicat direct în fraudarea fondurilor europene. Cei mai mulţi s-au mulţumit şi se mulţumesc cu micile atenţii financiare primite din partea fermierilor agricoli pentru că le-a facilitat plata subvenţiilor în cont şi nu le-a căutat nod în papură la întocmirea dosarelor de plata subvenţiei pentru terenurile agricole sau animale.
Cea mai hapsână pare să fi fost Gica Huţanu, directorul care este cercetat în mai multe dosare de corupţie, cercetări care trenează din cauze necunoscute.
Despre găinăriile funcţionarilor din APIA Botoşani noi am tot scris. Găinăriile se pun la cale prin primăriile din judeţ cu participarea directă a unor primari. Situaţii de acest gen noi am prezentat şi reamintim aici cazul lui Pungă de la Ştefăneşti, fermier agricol văduvit de subvenţie la terenuri de chiar secretarul şi primarul oraşului Ştefăneşti. Apoi, referitor la subvenţia pentru imaşul comunal am prezentat cazul din Primăria Ştiubieni iar mai proaspăt din Primăria Gorbăneşti.
Sunt dovezi certe că anumiţi funcţionari din APIA Botoşani, trimişi în control pe la anumite asociaţii ale crescătorilor de animale sau primării, au denaturat situaţia din teren pentru a justifica plata subvenţiilor. N-au făcut-o dezinteresat dar pretenţiile lor au fost modeste, adică s-au limitat la sume acceptate de către cei supuşi controlului. Funcţia de director la APIA, ca şi la celelalte instituţii deconcentrate, se cumpără cu sume mari de bani de la liderii politici ai partidului aflat la putere. Obţinând funcţia, cel ajuns director începe să-şi recupereze investiţia şi ceva pe deasupra.
Aşa se face că aceşti directori de instituţie sunt vulnerabili şi uşor de atraşi în acte de corupţie. Probabil că la Botoşani funcţia de director la APIA nu s-a obţinut cu sume mari de bani, de unde şi găinăriile la care s-au dedat şi se dedau directorii, ceea ce nu a atras graba procurorilor DNA de a declanşa cercetări prin luarea în consideraţie a reclamaţiilor primite.
Descoperirea de fraudare a fondurilor europene prin subvenţii fictive acordate mănăstirilor şi bisericilor din judeţul Suceava i-a determinat pe procurorii DNA-ului să devină curioşi dacă nu cumva şi la Botoşani s-a procedat la fel. Cum l-a Botoşani nu avem rang de arhiepiscop şi nici un prelat de talia lui Pimen, bisericile au fost ferite de astfel de păcate precum cele sucevene.
În schimb, au ieşit la iveală găinăriile puse la cale de unii fermieri şi primari cu binecuvântarea directorilor de la APIA. Acţiunea procurorilor DNA de ieri dimineaţă, mult exagerată cu prezenţa inutil de numeroasă a mascaţilor, n-a fost una spectaculoasă. Pagubele estimate nu sunt cunoscute cu exactitate dar sunt considerate a fi de ordinul sutelor de mii de euro.
În schimb, dacă este să privim politic acţiunea de ieri a procurorilor DNA, ceilalţi primari cu musca pe căciulă să ia aminte că trecerea lor la PSD nu-i pune la adăpost faţă de procurorii DNA. Dovadă că liberalul Relu Târzioru, deşi a trecut la PSD, procurorii DNA l-au umflat din pat fără să-l întrebe de culoarea politică.
Sunt voci care susţin că procurorii DNA s-au apropiat de punctele fierbinţi ale fraudării fondurilor europene dar nu le-au descoperit încă în sensul că ar fi şi fraude de sume importante. Este posibil ca punerea sub anchetă a primarilor Relu Târzioru şi Ioan Toma să fie un fel de încălzire pentru procurori, greul urmând a fi abordat de acum înainte.
Deocamdată important este că acţiunea de ieri a procurorilor DFNA a dat fiori celor implicaţi în fraudarea banilor europeni şi-i face să aibă nopţi albe, pentru a nu fi surprinşi dimineaţa în pijama de către mascaţi. N-ar fi politicos. Părerea mea!
Un patron de presa mi-a propus sa ma faca presedinte dar sa nu plateasca taxe si impozite 
