Gâlceavă pe seama Zilei Eroilor

Ca un făcut, nu-i eveniment mai important sau sărbătoare cu vreo semnificaţie aparte ca să nu genereze şi dispute ori neînţelegeri publice. Sunt printre noi concetăţeni care, dacă n-o fac pe Fănică contra, dacă nu-şi manifestă public dezavuarea pe seama muncii altora, cred că nu pot dormi noaptea. Apropiata sărbătoare a Zilei Eroilor Neamului deja este marcată prin culise de anumite conflicte mocnite. Sunt voci care susţin că Asociaţia Veteranilor de Război Botoşani nu mai recunosc ca reprezentativ pentru comemorarea eroilor monumentul din cimitirul Pacea, ridicat la 1934 prin grija Comitetului Central al Societăţii „Cultul Eroilor”. În cimitir s-a amenajat o altă zonă, considerată ca reprezentativă pentru cinstirea eroilor, şi la care Asociaţia Veteranilor de Război ţine să-şi prezinte omagiile. Referitor la acest neplăcut aspect, l-a contactat pe lt. col. în rezervă Gheorghe Jalbă, care este secretarul Asociaţiei Veteranilor de Război Botoşani şi care a declarat: „Nu ne privesc aceste dispute. Noi considerăm ambele monumente din cimitirul Pacea ca fiind la fel de reprezentative pentru a fi marcate cu prezenţa oficialităţilor în cadrul Zilei Eroilor.” O altă dispută, îndeajuns de aprigă, se poartă pe seama actualului teren de fotbal ce aparţine de Clubul „Voinţa”, vecin cimitirului Pacea. Susţin cei de la Asociaţia Veteranilor de Război şi unele cadre militare că sub acel teren se află oseminte ale militarilor morţi în apărarea oraşului Botoşani, în cel de-al doilea război mondial. În special, se susţine că aici au fost înmormântaţi militarii căzuţi la datorie în luptele din zona gării Botoşanilor. Veterani de război, militari rezervişti sau cadre militare active revendică acest teren, nu numai pentru că aici ar fi îngropaţi ostaşii căzuţi în luptele din Botoşani, dar şi pentru a se crea o parcelă de cimitir unde să fie înmormântaţi numai decedaţii din rândurile lor. De partea cealaltă, membrii Consiliului Local Municipal Botoşani, dar şi primarul Cătălin Flutur se opun acestei revendicări. Primarul Flutur susţine că, până în prezent, nimeni n-a prezentat dovezi concrete că sub actualul teren de fotbal „Voinţa” ar fi fost îngropaţi militari. Arhivele nu menţionează astfel de operaţiuni militare şi nici în evidenţele cimitirelor nu apar astfel de consemnări. Flutur consideră că în spatele întregii manevre sunt interesele unui grup de militari, care vor exclusivitate pe o porţiune de cimitir. „Este periculos să creăm un astfel de precedent, adică să alocăm o porţiune din cimitir numai pentru veterani de război şi militari. La fel pot emite astfel de pretenţii cadrele didactice sau funcţionarii publici” – este de părere primarul. Unul dintre cei mai înflăcăraţi luptători pentru obţinerea acestei exclusivităţi este colonelul în rezervă Pamfil Marin. Subiectul a ajuns şi în faţa consilierilor municipali, atât în sesiunea anului 2004 cât şi cea din 2005, cerinţa lor fiind respinsă ca nejustificată. Rămâne totuşi deschisă disputa legată de terenul de fotbal. Militarii, rezervişti sau activi, cauză dovezi că în acest loc sunt înmormântaţi ostaşi eroi. Cât privesc pregătirile pentru sărbătoarea Zilei Eroilor, din 1 iunie a.c., pregătirile sunt de ordin festiv şi, până la documentarea de faţă, n-au fost observate operaţiuni de toaletare a mormintelor din cimitire. La Pacea, monumentul principal n-a primit nici o îngrijire în plus. Dincolo, la cimitirul Eternitatea, monumentul eroilor sovietici continuă să rămână neîntreţinut. Există legislaţie internaţională care ne obligă să întreţinem mormintele ostaşilor străini, indiferent scopului pentru care ei şi-au dat viaţa. Cineva, eu consider total neinspirat, a desprins de pe obelisc însemnele secerei şi a ciocanului. Sunt simbolurile lor, ale militarilor sovietici, şi nu cred că avem noi dreptul să le cenzurăm simbolurile naţionale, cum nici cei din ţările respective n-au acest drept asupra simbolurilor noastre. Să menţionăm că sărbătoarea Zilei Eroilor îşi are propria sa istorie. În primul război mondial România a pierdut peste un milion de ostaşi şi civili. Concretizarea prevederilor actului de la Versailles s-a făcut prin apariţia Decretului-lege nr. 1693/4 mai 1920 - care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos - România devenind cu acest prilej primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali. Astfel, această dată a fost decretată sărbătoare naţională a poporului român, iar un rol important l-a avut Societatea "Mormintele Eroilor Căzuţi în Război" (înfiinţată în 1919) şi transformată ulterior, în 1927, în Societatea "Cultul Eroilor". Iniţiativa Grupului de publicaţii „Jurnalul” de a edita cu prilejul Zilelor municipiului Botoşani un număr special a fost bine primită de botoşăneni. Motiv de încurajare pentru noi să reedităm gestul, prin a tipări un număr special dedicat Zilei Eroilor, număr ce va fi distribuit gratuit în ziua de 1 iunie, când va avea loc şi importantul eveniment comemorativ. (Ioan Rotundu)