Originară din Sf. Gheorghe, Cătălina a studiat fizica la Bucureşti, apoi s-a specializat în Elveţia, cu o teză de doctorat, colaborând la proiectul Obelix. Cercetatoarea, care reprezintă Italia peste tot în lume, dar şi România, coordonează două proiecte de avangardă în fizica nucleară, experimentele DEAR şi SHiDDHARTA şi este responsabilă de mai multe proiecte de colaborare ştiinţifică în cadrul UE.
Cătălina Curceanu, cercetător în fizica nucleară: "Moş Crăciun există!"
La Frascati, Cătălina conduce de mai mulţi ani un grup de 20 de cercetători, printre care se află şi patru români. Visul Catalinei era acela de a scrie o carte ştiinţifică pentru public.
În urmă cu două luni, Cătălina a lansat în Italia cartea: "Dai buchi neri all'adroterapia. Un viaggio nella Fisica Moderna" (De la găurile negre la hadroterapie. O călătorie în Fizica Modernă), o carte de popularizare de fizică, medicină, informatică, inginerie, care provoacă o mare curiozitate şi care rezolvă enigme într-un echilibru perfect între ştiinţă şi actualitate.
"Cartea explică parcursul pe care l-a avut fizica şi cuceririle acesteia în ultimii o sută de ani, atât unde s-a ajuns astăzi cu bozonul higgs pentru care a fost acordat premiul Nobel, cât şi misterele care vor fi de explorat în viitor, de la materie şi energie întunecată până la extradimensiuni şi alte interesante idei de acelaşi gen.
De asemenea, are o parte principală, partea centrală a cărţii, cea care este oarecum originală legată de exemple ale fizicii moderne în societatea actuală atât în medicină, cât şi pentru diagnostic folosind antimateria, cât şi o serie de exemple, cum ar fi studiul picturilor lui Leonardo da Vinci, a lui Goya sau utilizarea GPS-ului în care folosim concepte cum ar fi teoria relativităţii a lui Einstein.
O serie de exemple care pentru cei care nu sunt pregătiţi, poate să-i lase puţin surprinşi folosirea fizicii moderne în aceste aparate pe care le folosim mai mult sau mai puţin în viaţa de zi cu zi", ne explică prim-cercetătorul Cătălina Curceanu. Cătălina se ocupă în prezent de traducerea acestei cărţi în limba engleză, pentru a o promova peste tot în lume, dar speră totodată să o publice şi să o lanseze şi în limba maternă, în România, aşa cum îşi doreşte să scrie o carte de ştiinţă pentru copii, pentru adolescenţi, în care să le explice cu un limbaj şi mai accesibil despre aceste descoperi.
Ideea i-a venit Cătălinei de la nepoţeii ei, care au cinci, respectiv nouă ani, şi care sunt extrem de interesaţi şi receptivi la conceptele de fizică modernă şi la noţiunile de particulă, univers, cosmos, soarta şi evoluţia universului.
Vizita ambasadoarei
La sfârşitul săptămânii trecute, Cătălina Curceanu a primit vizita Ambasadorului României în Italia, Dana Constantinescu. "Îmi face deosebită plăcere, din punct de vedere personal, să păstrez şi să întăresc contactele cu România si cu reprezentanţii României în Italia, cât şi din punct de vedere profesional având in vedere contribuţia românilor la fizica italiană. Noi suntem aici un grup de mai multi români.
Dar este la fel de importantă şi eventuala dezvoltare a relaţiilor ştiinţifice între România şi Italia prin construirea noului complex de accelerator de la Măgurele ELI-NP, această infrastructură despre care în România s-a vorbit şi despre care continuă să se vorbească şi în cadrul căreia se presupune că va exista o colaborare foarte intensă între cecetătorii din cele două ţări, atât în construirea acestui accelerator, cât şi ulterior în utilizarea fascicolelor produse pentru descoperirea altor mistere ale lumii care ne înconjoară", mărturiseşte Cătălina Curceanu.
Ambasadoarea Dana Constantinescu a fost întâmpinată şi ghidată la Acceleratorul de la Frascati de Cătălina şi de doi responsabili, directorul Andrea Ghigo si coordonatoarea Susanna Guiducci.
Mândră că e româncă
Prin cercetările si proiectele în care este implicată, Cătălina Curceanu reprezintă Italia peste tot în lume, dar şi România. Prin activitatea sa şi prin noile realizări profesionale pe care le face, Cătălina Curceanu este prezentă peste tot în lume ca prim cercetător al Institului de Fizică Nucleară din Italia, însă ea nu ezită să sublinieze că de fapt este româncă.
"Peste tot pe unde mă duc, având încă cetăţenia română, lumea ştie că provin din România, deci nu am ascuns, ba dimpotrivă am fost întotdeauna mândră de acest fapt şi reprezint din acest punct de vedere ştiinţific uniunea dintre cele două ţări, fiind eu pregătită în România: facultatea, şcolile făcute în România şi după aceea dezvoltarea profesională şi performanţe la care am ajuns, pe care le-am obţinut în Italia" spune cu mândrie Cătălina Curceanu.
Un reportaj din Gazeta Românească