La simpozion au participat invitaţi din Ucraina – Regiunea Cernăuţi şi Republica Moldova. Au făcut recenzii asupra evenimentului istoricii prof. dr. Vasile Adăscăliţei din Dorohoi şi prof. dr. Dan Prodan din Botoşani. Au luat cuvântul Vasile Bâcu – jurnalist publicist din Herţa şi preşedintele unei asociaţii eminesciene de promovare a românismului în spaţiul Bucovinei aflat sub autoritate ucraineană, Gheorghe Şodrângă – poet din Ţinutul Herţei, Elena Nandriş – primarul comunei Mahala din raionul Noua Suliţă – Cernăuţi etc. Dintre oficialităţile botoşănene au luat cuvântul Gheorghe Sorescu – preşedintele interimar al Consiliulu8i Judeţean Botoşani, Liviu Andronic de la Şcoala Populară de Artă Botoşani care a avut un discurs total deplasat faţă de spiritul aniversar al evenimentului, omul neavând format un vocabular adecvat pentru a ţine discursuri publice.
Au mai participat şi au luat cuvântul primari şi oameni de cultură din Raionul Hliboca şi Cernăuţi, din comunele Şirăuţi şi Pererita – Republica Moldova. După partea de discuţii pe seama evenimentului consumat în urmă cu 98 de ani s-a trecut la partea a doua susţinută de un program artistic de către formaţiuni de muzică populară din Hliboca, Mahala, Voloca – Ucraina şi din Iordăneşti şi Briceni – Republica Moldova.
Atmosfera a fost extrem de încărcată emoţional şi datorită faptului că vorbitorii din Ucraina şi Moldova au pus mult patos şi sentiment naţionalist în a-şi exprima dorinţa de unire cu România. Oamenii aceştia trăiesc cu sentimentul că unirea cu Ţara Mamă este
este mai aproape ca niciodată. Rămăşiţa din cutia Pandorei, speranţa, în cazul de faţă speranţa unirii este pentru ei o puternică motivaţie de a trăi şi vorbi româneşte în ciuda unor oprelişti ale autorităţilor, în cazul românilor din Bucovina de Nord. Românii din Bucovina râd şi plâng, cântă şi îşi bocesc moţii în limba română iar copii lor, de numai o şchioapă, ştiu că sunt români şi că ţara lor este România. M-a uimit o fetiţă de câţiva anişori (foto 1) care a cântat cântece populare într-o română aşa de curată că intelectualii noştri cu pretenţie nu sunt în stare să rostească aşa de corect fonetic cuvintele limbii noastre.
Formaţiile de muzică populară prezente au cântat numai cântece tradiţionale româneşti pe versuri cu adânci simţăminte patriotice iar calitatea interpretării de către instrumentişti denotă mult profesionalism şi profunde cunoştinţe muzicale. Poate Orchestra „Rapsozii Botoşanilor” ar putea concura calitatea interpretării acestor formaţii.
Duză ce întreg programul a fost epuizat, oaspeţii au fost invitaţi la o masă frăţească. Aici din nou instrumentiştii din Ucraina şi Moldova (foto 2) s-au concurat în a cânta cântece de veselie, programul lor ce-a luat naştere ad-hoc fiind mult apreciat. Încă odată au demonstrat că sunt instrumentişti de clasă şi nu de cântat pe colţul prispei.
De felicitat consilierii locali şi primarul comunei Coţuşca, Dan Vezeteu pentru efortul depus în organizarea evenimentului şi de reproşat instituţiilor botoşănene de cultură că n-au fost în măsură să fi organizat un astfel de eveniment la nivel de municipiul Botoşani, avându-i ca invitaţi pe românii din Ucraina şi Republica Moldova, aşa cum au procedat cei din Coţuşca.
Reportajul realizat va fi difuzat sâmbătă 2 aprilie, ora 19.00 pe Tele’M Botoşani în cadrul emisiunii Lumea lu’ Rotundu. Merită să-l vizionaţi pentru că nu o să vă plictisiţi, dimpotrivă, veţi trăi sentimente româneşti deosebite.
Ioan Rotundu
Sa nu fim loc de pelerinaj
