Botoşanii – trei zile gazda unui eveniment masonic de grad zero

Vreme de trei zile, masonii cu cele mai înalte grade de perfecţie din întreaga ţară s-au întrunit la Botoşani pentru a participa la desfăşurarea ediţiei a III-a a Simpozionului naţional de istorie masonică cu tematica „Istoria artelor şi literaturii masonice româneşti”.
Evenimentul a debutat vineri seară, la templul masonic, Orientul Botoşani, unde un cvartet al Filarmonicii de stat a susţinut un concert de muzică, creaţii ale muzicienilor masoni, ştiut fiind faptul că toţi marii muzicieni ai Europei au făcut parte din Masonerie, inclusiv marele nostru muzician George Enescu. Audienţa formată din masoni veniţi din aproape toate judeţele ţării s-a arătat deosebit de încântată de prestaţia muzicală a ieşenilor. Concertul a fost urmat de o agapă frăţească, ocazie cu care participanţii şi invitaţii la simpozion au făcut cunoştinţă cu bucătăria Popasului „Cucorăni”, rămânând uimiţi de calitatea şi originalitatea bucatelor servite, dar mai ales de preţul lor scăzut.
Sâmbătă, manifestarea a continuat cu prezentarea referatelor ştiinţifice ale celor care şi-au manifestat dorinţa de participare cu astfel de lucrări încă din vară. Acţiunea s-a desfăşurat în Amfiteatrul „Laurenţiu Ulici” de la Memorialul Ipoteşti. Planşele, cum numesc masonii aceste referate, au fost care de care mai interesante, cuprinzând aspecte din viaţa marilor creatori de artă şi literatură români mai puţin cunoscute. Moderatorul simpozionului a fost respectabilul frate Emilian Dobrescu , trimisul Marelui Maestru al Marii Loji Naţionale din România Prea respectabilul frate Eugen Ovidiu Chirovici.
Unul dintre participanţi, istoric de profesie, a prezentat o interesantă planşă despre Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir, operă bine cunoscută în Europa şi care cuprinde o bogată simbolistică, greu de înţeles pentru cei neiniţiaţi în ezoterism. Pentru că, mason fiind, Dimitrie Cantemir a fost preocupat şi de simbolistica masonică.
În deschiderea simpozionului, Emilian Dobrescu , trimisul Marelui Maestru al MLNR Prea respectabilul frate Eugen Ovidiu Chirovici, i-a înmânat Maestrului Venerabilului ad-vitam al lojii aflată la Orientul Botoşani cea mai înaltă distincţie masonică pe care o poate acorda MLNR. Este vorba de „Medalia masonic㔠cu Brevet, distincţie care n-a mai fost acordată unui mason botoşănean din 1883, când botoşăneanul A.P. Alexandrescu, fondatorul lojii masonice „Cuza Vod㔠Dorohoi a primit medalia masonic㠄Steaua de merit”, ca o recompensă pentru truda sa în şlefuirea pietrei, cum numesc masonii perfecţionarea continuă a vieţii de francmason. Maestrului Venerabil ad-vitam i-a fost acordată această înaltă distincţie pentru iniţierea şi coordonarea lucrării justă şi perfectă realizată în numai un an de zile şi care se numeşte „templul masonic” aflat la Orientul Botoşani. Acest locaş de spiritualitate aparte va fi de acum înainte un reper unicat în istoria Botoşanilor, care a atras deja atenţia Masoneriei din România, dar şi a celei mondiale, numele oraşului nostru urmând a fi rostit cu deplin respect.
Toate lucrările prezentate vor fi înmănuncheate, ca şi până acum, într-un volum intitulat „Planşe masonice”, (urmează vol. IV) care va putea fi cumpărat şi de către profanii interesaţi. Ziua de sâmbătă s-a încheiat cu un banchet festiv în Sala Horia Bernea – Memorialul Ipoteşti, la banchet participând şi soţiile masonilor, numite „surori”.
Duminică programul a fost unul de agrement. Masonii din ţară au fost îmbarcaţi în autocare climatizate şi asigurate cu ghid autorizat de limbă română şi s-a plecat în Ucraina, la Cernăuţi. S-a efectuat un tur al oraşului, fiind vizitate Universitatea, Mitropolia, mormântul lui Aron Pumnul, Grădina Publică dar s-a trecut şi prin cel mai mare bazar din Europa de Est, pentru shopping. În România s-a revenit prin Ţinutul Herţei.
Deplasarea în Ucraina, la Cernăuţi, a fost organizată în memoria masonilor din Bucovina, ca un pios omagiu, aceştia având un rol important în ţinerea aprinsă a făcliei spiritului românesc din această zonă geografică luată României cu japca de către Stalin.
Concluziile moderatorului simpozionului au fost că şi de această dată masonii de la Orientul Botoşani au fost gazde excepţionale, iar cadrul natural de la Ipoteşti a fost considerat unul mirific, un dar dat de Dumnezeu botoşănenilor. Participanţii au recunoscut că se simt copleşiţi de spiritualitatea locurilor botoşănene, în special de cea a poetului Eminescu.
Ca un participant la simpozion şi care din însărcinarea Maestrului venerabil în scaun, am prezentat planşa intitulat㠄Gheorghe Tăutu – un botoşănean mason, poet autodidact”, închei acest mic expozeu cu cele două versuri cu care Gheorghe Tăutu a pus punct uneia dintre scrisorile trimise bunului său amic, masonul poet I.V. Adrian, din Mihăileni, căruia îi scria cu multă profesiune de credinţă:
„Să lucrăm din răsputeri pentru o mare Românie,
Căci frăţia de la urmă negreşit are să fie”
(Ioan Rotundu)