Cum se potrivesc treburile prin administraţia publică locală

Deşi mai toate primăriile din judeţ suferă de lipsa banilor în contul de la trezoreria statului, totuşi pentru micile aranjamente, ca să nu le spun ciupeli, se mai găsesc rezerve. Joi, săptămâna trecută, am participat la şedinţa Consiliului Local Văculeşti. Despre primele puncte de pe ordinea de zi, referitoare la excluderea din rândul consilierilor locali a liberalului Viorel Damache, am scris. În articolul de faţă voi comenta şi restul puntelor de pe ordinea de zi.
Primarul Iulian Vlas (foto) a cerut aprobarea consilierilor locali pentru lucrările executate la decolmatarea unui iaz (amenajare dig, călugăr nou, deversor, tub de evacuare şi o adăpătoare pentru vite). Aprobarea a fost solicitată după ce lucrările au fost executate, consilierii locali fiind puşi în faţa faptului împlinit. Apoi, li s-a cerut să aprobe lucrările fără a exista un deviz de lucrări şi fără a fi adusă la cunoştinţa consilierilor la cât se ridică valoarea ce trebuie plătită de primărie. Un consilier local, cu jumătate de gură, i-a atras atenţia primarului că ar trebui un deviz de lucrări, dar primarul a ameţit-o în aşa fel că a obţinut votul în unanimitate, fără deviz şi fără a le spune consilierilor cât costă toate lucrările.
Odată aprobarea primită, primarul Vlas şi-a asigurat spatele cu intrarea în legalitate, suma, probabil ,urmând a se stabili cu executantul lucrărilor, unde va la un pahar de vorbă.
O altă problemă, extrem de serioasă, a fost propunerea primarului de a se vota de către consilieri o asociere cu comuna Brăeşti sau municipiul Dorohoi, în privinţa încheierii cu o societate colectoare a contractului de ridicare a gunoiului, gropile săteşti de gunoi fiind închise. Opri primarul nu cunoaşte procedura, ori iarăşi i-a păcălit pe consilieri să voteze într-un scop numai de el cunoscut.
Ridicarea gunoiului este un serviciu de salubrizare pe care primăria îl concesionează unei firme colectoare. Concesionarea se face prin licitaţie publică, iar primăria primeşte o redevenţă anuală de pe urma acestei concesionări.
În judeţ sunt comune mai mici şi mai răsfirate ca Văculeştiul, care au concesionat aceste servicii de salubrizare, existând firme interesate. Ştiu o firmă specializată din judeţul Iaşi, care a concesionat acest serviciu la mai multe comune din partea de est a judeţului. Problema asocierii, cum a pus-o primarul, este una falsă. Firma care a concesionat serviciul încasează cam 3 lei/persoană/lunar şi este problema ei să încheie contracte cu cetăţenii din comună şi să încaseze tariful. Treaba primăriei este de a urmări să-şi încaseze redevenţa anuală. Aşa au procedat şi celelalte comune din judeţ. Consilierii necunoscând cum stă treaba, au votat cu mult aplomb solicitarea primarului.
Cu şiretenie, pentru că se apropie alegerile prezidenţiale, primarul Vlas, care este membru PDL, a solicitat consilierilor să aprobe fonduri pentru ca în prima duminică din octombrie să se serbeze zilele comunei Văculeşti, prilej potrivit ca miting electoral. Din nou unii consilieri au vociferat, susţinând că permanentizarea acestei sărbători în prima duminică din octombrie nu este potrivită, octombrie fiind o lună rece şi nepotrivită unor manifestări de amploare în aer liber. Primarul a fost de acord să se stabilească o zi de vară, dar pentru acest an să rămână prima duminică din octombrie, şi aşa s-a votat, ieşindu-i şi de această dată după vrere.
În cadrul sărbătorii se vor acorda celor 11 familii care au împlinit 50 de ani de convieţuire legală câte o diplomă de onoare şi un stimulent financiar de 100 lei, un gest de salutat. Cum de salutat a fost şi faptul că s-a aprobat premierea activiştilor comunali voluntari aflaţi în coordonarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani.
Rectificarea de buget a adus comunei un plus de 14 mii lei. Cum să împarţi două paie la trei măgari, când numai pentru împrejmuit stadionul şcolar al trebui vreo 30 mii lei. Aşa că banii au fost alocaţi pentru nisip şi sare, pentru la iarnă, ca drumurile să fie circulabile. Numai că pe raza comunei Văculeşti sunt vreo 3 km de drum asfaltat, restul fiind pietruite sau aparţinând drumurilor naţionale.
O altă problemă, ridicată de către şeful postului de poliţie, a fost legată de comportamentul proprietarilor de faetoane. Aceştia opresc pe la baruri, beau bine, după care fac întreceri pe drumurile publice. Câţiva au fost amendaţi, dar nu s-au liniştit. Mai ales că amenzile aplicate nu le-au plătit nici până în ziua de astăzi, de unde speranţa consilierilor locali că se va aproba legea transformării amenzilor în muncă în folosul comunităţii.
Una peste alta, consilierii locali de la comune fac scurtă la mână tot aprobând punctele de pe ordinea de zi. Mai puţin sunt abili în a cunoaşte cât de legale sunt măsurile pe cale le aprobă şi care dintre ele miroase a mici aranjamente aducătoare de şperţuri. (Ioan Rotundu)