Nu a fost nici primul si, probabil, nici ultimul festival coral românesc cel organizat duminica trecuta la Jula. Ne-am obisnuit deja cu participarea ocazionala a unor coruri din România la Centrul Cultural Românesc, în Catedrala Ortodoxa din Jula sau în alte biserici din satele noastre românesti, dar ceea ce s-a întâmplat pe 18 aprilie, în Duminica Mironositelor, la Jula, a fost cu totul altceva.
Pentru trei ore, orasul pe care ne place sa-l numim capitala românilor din Ungaria" a devenit capital culturala" si pentru românii din vestul României, precum si pentru numerosi unguri julani. În aceasta zi, Episcopia Ortodoxa Româna din Jula ne-a chemat la un festival post-pascal. Au fost chemati de aceasta data nu doar credinciosii români din Ungaria, ci si cei din Varsand, Pilu, Socodor, Chisineu-Cris, precum si reprezentantii si credinciosii tuturor bisericilor unguresti din Jula. În jur de 500 de oameni au venit sa asculte cântecele corurilor din Baia Mare, Arad si Caransebes.
Din dorinta de a-i uni, prin cultura si credinta, pe românii dintr-o parte si alta a granitei, precum si pentru a demonstra o deschidere totala fata de ungurii de diferite religii din acest oras, festivalul a fost organizat nu într-o institutie româneasca, ci la Casa de Cultura a orasului Jula. Si a fost o alegere buna. La fel cum si alegerea celor patru coruri, unele deja bine cunoscute de românii din Ungaria. Minunat au cântat si baimarenii, si aradenii, precum si corul preotilor din Episcopia Caransebesului, dar timpul s-a oprit cu adevarat atunci când a intrat pe scena grupul Katharsis.
Pentru o jumatate de ora, nimeni din cei 500 de spectatori nu s-a miscat, nu a vorbit. Vocea minunata a solistului Alin Buliga si muzica psaltica interpretata în stil bizantin a închis gurile oamenilor si a deschis drumul lacrimilor. Lacrimi varsate pentru bucuria Învierii Domnului, pentru unitatea a sute de oameni, lacrimi pentru mândria de a fi români si ortodocsi, posesori ai unei minunate culturi. Grupul Katharsis, asa cum îl determina si numele sau, ne-a purificat sufletele prin frumusetea artei.
Mai nou se întâmpla ceva, un fenomen neîntâlnit, pe lânga care nu putem trece fara sa-l observam si sa-l consemnam. Pastile din aceasta primavara au atras mult mai multi români la bisericile noastre românesti decât pâna acum. De câtiva ani, Capela Ortodoxa din Budapesta este neîncapatoare la Pasti, în noaptea Învierii adunându-se sute de credinciosi. Duminica de duminica, în bisericile din Jula nu se aduna prea multi credinciosi.
Acum însa, la Învierea din Catedrala Sf. Nicolae", au fost în jur de 150 de oameni, printre care foarte multi tineri,
iar în prima zi de Pasti, la slujba arhiereasca, stravechea catedrala a adapostit în jur de 250 de credinciosi. Sarbatorile pascale au calauzit spre biserica si pasii numerosilor turisti români din România, aflati în vacanta în Jula, dar au venit - din simpla curiozitate - si multi români din satele vecine cu granita ungureasca. O granita, care, iata, aproape ca nu mai exista.
Cele doua decenii trecute de la schimbarea sistemului, se pare ca au fost anii de scoala si pentru biserica românilor din Ungaria, în care am învatat cu totii, de la vladica pân' la opinca, ca aceasta este institutia principal prin care ne putem pastra identitatea stramoseasca, limba si cultura româneasca.
Puterea bisericii este nemarginita. Miile de rugaciuni rostite deja de peste 10 ani, zi de zi, între peretii Catedralei Episcopale fac ca românii din Ungaria sa se simta mai aproape nu numai de credinta ortodoxa, ci de întregul popor român, creând astfel o unitate spirituala si culturala româneasca, pentru care nu exista granite.
Eva Iova, Jula, Ungaria/Foaia Romaneasca
Romanian Global News