Festivalul judeţean are două secţiuni, teatru şi pictură. Anul acesta au fost înscrişi la secţiunea arte plastice 90 de copii şi la cealaltă categorie 48 de formaţii pe cele cinci secţiuni: teatru scurt, scenetă, monolog, recitare şi dramatizare.
Mogâldeţele au încercat să convingă un juriu destul de exigent că au talent actoricesc, dar şi că pot recita şi pot reţine şi exprima monologuri amuzante chiar la 5 sau 6 ani.
Micuţii au fost susţinuţi de părinţii care după ce au secătuit de vlagă bugetul familiei îşi rodeau unghiile de emoţii pentru „omuleţii” de pe scenă.
Scufiţa roşie a coborât pentru o clipă în mijlocul unei săli pline de oameni ca să spună o poveste despre regulile de circulaţie care trebuie respectate de la vârste fragede. Sceneta, cu un rol puternic educativ a obţinut trofeul din partea juriului al cărui preşedinte a fost profesoara Aurelia Ciura , inspector şcolar, care alături de câteva educatoare şi profesoare din Botoşani au avut misiunea grea de a deosebi pe cei buni de cei foarte buni.
În sala mică şi scena minusculă, copiii şi-au spus pe rând rolul cu emoţie. Puţini dintre ei însă au primit o diplomă şi din păcate doar atât. Pentru că dacă la ediţiile anterioare, toţi micuţii s-au ales cu dulciuri sau cu un suc, anul acesta a fost o sărăcie lucie.
Partenerul festivalului menţionat, primăria Vlădeni, nu a

„În fiecare an avem o participare numeroasă. Am dat mereu dulciuri, suc, dar anul acesta am plătit staţia, am făcut ce am putut. Dacă nu sunt bani…”, a precizat primarul localităţii Vlădeni, Voicu Murariu.
Unii consilieri au spus însă că nici măcar nu li s-a cerut părerea vizavi de acest aspect. „Pe lista consilierilor locali sunt oameni de afaceri. Dacă dădeau fiecare câte zece napolitane tot se aduna ceva. Dar nu s-a făcut apel. Nu le mai ajunge de campanie electorală” s-a plâns unul dintre consilierii din Vlădeni.
Festivalul care poartă numele lui Gheorghe Hruşcă, fost profesor îndrăgit de filologie, istorie, filozofie, un gen de „domnul Trandafir” pe care localnicii nu-l vor uita niciodată, a fost altfel un succes.
Copiii au socializat, au învăţat să-şi controleze emoţiile pe scenă, au înţeles că victoria vine muncind şi că efortul mai înseamnă şi suferinţă. Cadrele didactice inimoase, extenuate de mulţimea copiilor şi de sala extrem de mică au promis la unison că la anul se vor pregăti mai intens cu alte generaţii de copilaşi.
„La început festivalul s-a chemat Ion Creangă, dar am vrut să omagiem cumva acest ilustru cadru didactic al locului. Festivalul a fost naţional patru ediţie, dar pe viitor va fi judeţean” a anunţat unul dintre organizatori. (Lavinia Preda)