Demolatorul culturii botoşănene

După modul în care a acţionat şi acţionează, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani Mihai Ţâbuleac poate fi considerat, fără suspiciunea de a se greşi, că este duşmanul de moarte al culturii botoşănene. Iar faptele sale susţin şi confirmă această nefericită poziţionare a sa faţă de ceea ce judeţul Botoşani are mai valoros. Mai întâi a decapitat Memorialul Ipoteşti de unul dintre cei mai valoroşi eminescologi români, şi n-o spun eu, au afirmat-o academicieni, profesori universitari, mari scriitori şi cercetători în domeniul literaturii, punând în locul său un economist industrial specializat pe economia producţiei de tractoare.
A încălcat legea într-un mod grosolan şi a stabilit prin Caietul de obiective că la postul de manager al Memorialului Ipoteşti pot participa numai persoane cu studii economice, juridice sau administrative, deşi legea cere studii superioare de specialitate.
Sub preşedinţia sa s-a închis Secţia de etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani, cea mai vizitată şi care dădea identitate tradiţiilor culturale botoşănene şi atesta existenţa pe plaiurile judeţului a unei culturi proprii şi de continuitate. Secţia s-a închis pentru că preşedintele CJ n-a fost nici un moment interesat să găsească o nouă locaţie, unde valoroasele exponate etnografice să fie expuse.
A decis şi închiderea secţiei de artă a Muzeului Judeţean Botoşani, secţie care poate fi considerată brandul judeţului, pentru că ea adăposteşte colecţii valoroase ale celor mai mari pictori români, botoşăneni la origine, precum Ştefan Luchian, Octav Băncilă, Paul Verona, Petre Achiţenie, Constantin Piliuţă, Florin Niculiu, Vasile Ştefan.
Cu privire la secţia de artă vreau să detaliez împrejurările în care preşedintele Ţâbuleac a decis închiderea ei. În momentul de faţă secţia funcţionează într-un imobil din centrul istoric al Botoşanilor, închiriat de la Elena Condrei. Închirierea s-a perfectat în perioada când preşedintele CJ-ului era Constantin Conţac iar Elena Condrei membru PSD şi consilier judeţean.
După ce Ţâbuleac a câştigat preşedinţia CJ, acesta a avut o bună colaborare cu Condrei, care l-a sprijinit cu votul său în mai multe demersuri de proiecte de hotărâri. Numai că cei din PSD s-au prins de sprijinul politic acordat de Condrei lui Ţâbuleac şi au exclus-o din partid, pierzându-şi astfel şi calitatea de consilier judeţean.
Nemaibeneficiind de votul acesteia, Ţâbuleac a constatat brusc că Secţia de artă situată în imobilul acesteia produce cheltuieli prea mari cu chiria. Nici faptul că Elena Condrei a redus chiria lunară la jumătate, adică de la 40 milioane lei lunar la 20 nu l-a determinat pe Ţâbuleac să revină asupra deciziei luate.
Ţâbuleac a cerut ca Secţia să fie mutată în spaţiul actualelor Galerii de artă, ceea ce a stârnit noi proteste din partea oamenilor de cultură. Galeriile sunt pentru Botoşani o carte de vizită, aici se organizează expoziţii ale pictorilor din toată ţara, iar pentru anul 2010 sala este deja angajată pentru mai tot parcursul anului. Dar problema cea mare vine de la faptul că acest spaţiu este impropriu expunerii îndelungate a unor tablouri, pentru că este prea luminat natural, iar picturile vechi sau în acuarelă s-ar degrada iremediabil. Să mai adăugăm faptul că unele lucrări sunt extrem de preţioase şi nimeni nu-şi poate permite asumarea riscului degradării lor.
În locaţia actuală, respectiv imobilul lui Condrei, vecin cu parcarea Elv, Muzeul Judeţean Botoşani a investit suma de 700 milioane lei pentru a-l amenaja. Apoi, aerul istoric al clădirii se armonizează perfect cu o astfel de destinaţie. În parcarea Elv s-au descoperit vestigii arheologice care se vor amenaja ca punct de vizită. Vecinătatea acestor vestigii cu Secţia de artă este iarăşi binevenită pentru vizitatori.
Toate aceste argumente n-au făcut doi bani în faţa cerbiciei lui Ţâbuleac şi a hotărârii sale de a-şi continua opera de distrugere a culturii autohtone. Faţă de câte cheltuieli neoportune se produc pe seama bugetului CJ, o chirie lunară de 20 milioane lei pentru Secţia de artă este ceva nesemnificativ. Însă îmbracă o semnificaţie extrem de deosebită dacă vorbim de orgoliile nemăsurate ale preşedintelui. Orgolii satisfăcute pe seama identităţii culturale a unui întreg judeţ.
Săptămâna trecută Consiliul Ştiinţific al Muzeului Judeţean Botoşani a înaintat preşedintelui Ţâbuleac un memoriu prin care a arătat că locul Secţiei de artă este unde se află în prezent iar închiderea ei ar avea consecinţe dezastruoase pentru imaginea culturii botoşănene. Nu este de conceput ca judeţul care a dat ţării cei mai mari şi renumiţi pictori să ţină tablourile acestora la mucegăit printr-un subsol de clădire. Săptămâna aceasta se aşteaptă decizia finală a preşedintelui Ţâbuleac. Poate că-i va veni mintea la cap măcar în ultimul moment şi nu se va face de ruşine, înscriindu-se în istoria culturii noastre ca demolator şi nu protector.
03.03.2010