Grecia antică VI

Euripide
(480 – 406 î.Hr.)
Mai uşor te fereşti de o femeie iute la mânie decât de una tăcută şi liniştită.
(Medeea, 431)

Adevărata licoare a dragostei iat-o: nu este frumuseţea, o, femeie! Pentru că virtuţile sunt pe placul soţilor.
(Andromaca, 431)

Mai bine să iei un om sărac şi virtuos drept ginere şi prieten decât unul care întruneşte şi viciul, şi bogăţia.
(Andromaca, 431)

Un prieten de nădejde la nevoie se cunoaşte.
(Hecuba, 424)

Pentru mine, adevăratul curaj este prudenţa.
(Hecuba, 424)

Omul superior rămâne credincios speranţei; a nu persevera este fapta unui laş.
(Herakles, 421 –416)

Fericirea este aceeaşi, fie la cei bogaţi, fie la cei săraci.
(Ion, 418)

Sărăcia are lipsurile ei: ea îl învaţă pe om să facă rău, din cauza nevoilor.
(Electra, 413)

Servitorul netrebnic nu ştie nici să se bucure de mulţumirea stăpânilor săi, nici să le împărtăşească durerea când ei sunt nefericiţi.
(Elena, 412)

Ce înseamnă abundenţa? Un cuvânt şi nimic mai mult; înţeleptul se mulţumeşte doar cu strictul necesar.
(Fenicienele, 410 – 404)

Fiţi fericiţi; prietenii dispar când sunteţi nefericiţi.
(Fenicienele, 410 – 404)

Schimbarea este plăcută întotdeauna.
(Oreste, 408)

Omul puternic, capabil să îmbine îndrăzneala cu elocinţa, devine un cetăţean primejdios când este lipsit de bun simţ.
(Bacantele, 405)

Timpul va istorisi totul posterităţii. Este un guraliv: vorbeşte neîntrebat.
(Fragmente)

Vorbeşte, dacă sunt cuvintele tale mai convingătoare decât tăcerea, dacă nu, taci.
(Fragmente)