Sâmbătă, 3 martie a.c., în sala de festivităţi a Editurii Agata reprezentată de directorul Ion Istrate a avut loc lansarea lucrării intitulată Monografia judeţului Botoşani. Au participat la eveniment peste 70 de botoşăneni, în majoritate oameni de cultură, profesori şi intelectuali de diferite profesii.
Directorul Ion Istrate a sintetizat împrejurările care au condus la tipărirea acestei lucrări care a s-a constituit într-un gest în memoria celui care a fost profesorul istoric Ionel Bejenaru.
Lucrarea este de fapt un studiu economic realizat la nivelul judeţului Botoşani de către un grup de economişti din cadrul Băncii Naţionale a României Agenţia Botoşani. Realizată în anul 1938, lucrarea cuprinde în analiză perioada 1932 1937, adică perioada imediată de după marea criză economică ce a cuprins întreaga lume începând cu anul 1929.
Istoricul militar dr. col. Sergiu Balanovici, şeful Secţiei de memorialistică a Muzeului Judeţean Botoşani, a explicat că manuscrisul a fost achiziţionat de către Muzeu prin profesorul Ionel Bejenaru de la inginerul viticol Zaharia din cadrul Combinatului Viticol Cotnari. Istoricul Gheorghe Median, fost cercetător al Muzeului în cadrul Secţiei de Memorialistică, acum pensionar, a precizat că studiul a fost întocmit la nivelul anului 1938 în cinci exemplare. Exemplarul achiziţionat de la inginerul Zaharia pare a fi şi singurul care s-a păstrat în acest interval de timp de peste 80 de ani.
Mie mi s-a rezervat sarcina de a prezenta un rezumat asupra lucrării pe care am şi prefaţat-o. Am explicat cum arăta economia judeţului la nivelul anului 1937 şi ce transformări semnificative au avut loc până în momentul de faţă. Nu intru în detalii pentru că evenimentul a făcut obiectul unui reportaj pentru emisiunea Lumea lu Rotundu, reportaj ce va fi difuzat sâmbătă, 10 martie.
Sper să fie interesant pentru cei care-l vor viziona discuţia mea cu inginerul piscicol Ovidiu Chelaru, fostul director al Societăţii Piscicola Botoşani sau cu biologul dr. Gheorghe Hrincă care a explicat istoricul omologării rasei de oi karakul, marca omologată fiind parte a patrimoniului naţional şi nicidecum proprietatea impostorului Ionică Nechifor, aşa cum se laudă acesta în ultima perioadă.
Regretabil este faptul că niciun politician, niciun parlamentar, niciun reprezentant al administraţiei publice n-a considerat să fie prezent, deşi studiul le poare fi de un real folos în întocmirea strategiei de dezvoltare economică a judeţului, o strategie bazată pe realităţi şi nu pe promisiuni electorale.
Mai trebuie spus că tipărirea lucrării a fost posibilă graţie sprijinului financiar acordat de Asociaţia Coroana lui Ştefan cel Mare Botoşani
Odată cu lansarea pe piaţă a monografiei s-au mai lansat trei volume cu trei autori diferiţi: un volum de poezie, un roman şi un volum de proză scrută. Despre toate acestea voi veni cu un comentariu separat.