De priveşti spre vest, vei avea la picioare, cu casele răsfirate printre pâlcurile de pădure seculară casele localităţii Pomârla şi ale satului de graniţă Racovăţ. Mai departe, aproape de limita orizontului, după alte pâlcuri largi de pădure, vei vedea o biserică corpolentă, strălucindu-i acoperişul în soare, înconjurată de case cu acoperişuri înflorate.
Priveşti deja dincolo de graniţă, în Ţinutul Herţa, aflat acum sub autoritate ucraineană pentru că creionul lui Stalin, când a trasat harta României după ce ne-a declarat prieteni pe bază de bolşevism, a fost prea gros., Atât de gros că şapte comune care nu aparţineau Bucovinei de Nord, şi n-au aparţinut vreodată în istoria Principatului Moldovei de la descălecatul lui Dragoş, ne-au fost luate cu japca. Sau poate ca plată pentru că ne-au luat democraţia şi ne-au dat, pentru cel puţin 45 de ani, bolşevismul sovietic a căprui stafie şi astăzi cutreieră România, Parlamentul ţării fiindu-i culcuş călduţ şi prosper, din păcate pentru noi, românii.
Dacă vei privi spre nordul judeţului vei admira colinele împădurite sau acoperite de culturi ale comunelor Cristineşti, Suharău, Hudeşti până spre dealurile Prutului pe care stă cocoţat oraşul Darabani.
Spre est ţi se deschide perspectiva largă a colinelor joase şi domoale ale centrului judeţului. De vei avea ochii buni şi cerul va fi limpede, cei putea zări releul de la Săveni, situat undeva la vreo 40 km distanţă. Spre sud-est vei zări dealurile Frumuşicăi, înalte de peste 500 m, cele mai ridicate înălţimi ale judeţului, iar spre sud privirea ţi se propteşte în dealurile împădurite ale Vf. Câmpului care se şupuresc paralel cu Siretul până spre Dersca.
Cu o aşa privelişte în faşa ochilor, simţi măreţia omului asupra naturii, simţi că o domini, că o ai la picioare, uiţi de metafora primarului şi simţi că puterea din tine te face stăpânul naturii, amarnică şi vicleană amăgire, pentru că nu vei fi niciodată mai puternic decât Creatorul.
După ce ai trăit clipa măreţiei şi supremaţiei, sfatul meu este să cobori încet pe uliţa pe care ai urcat şi să te obişnuieşti că eşti doar o fragilitate de om, de materie biologică înzestrată cu inteligenţă, o inteligenţă care de multe ori ne creează iluzia că suntem stăpânul Morţii, deţinând secretul vieţii veşnice.
Devenind din nou omul cu inteligenţa rebelă, coborând pe uliţa satului Ibăneşti vei putea vedea casele gospodarilor dar şi pecetea pusă asupra localităţii de mâna primului gospodar, primarul Romică Magopeţ.
Dacă în urmă cu vreo 50 de ani Ibăneştiul nu avea un centru civic care să-i dea personalitate, acum faţa satului este total schimbată. Zona centrală este înnobilată cu o grădiniţă, două localuri de şcoală, un cămin cultural, şi Centru educaţional de zi şi un teren de sport acoperit cu covor sintetic care de îmbie să te tolăneşti precum caii pe iarbă.
De la Ibăneşti poţi trage o fugă cu maşina spre Dumbrăviţa, singurul sat al comunei. Ajungi în nici zece minute. Sincer să fiu, nu m-am putut decide care centru civic este mai cochet: cel al Ibăneştilor sau cel al Dumbrăviţei.
În centrul satului se află şcoala reabilitată, o alta nouă, o grădiniţă iar ochiul ţi se va opri curios pe o clădire cu o arhitectură specială. O clădire zveltă şi plăcută la înfăţişare, având intrarea străjuită de două coloane ce amintesc de coloanele templului lui Solomon din Ierusalim. Este clădirea care adăposteşte Centrul cultural al satului şi biblioteca publică.
Ridicată cu numai 900 mii lei, după cum susţine primarul, bani alocaţi de la bugetul local, o astfel de investiţie pe la aţi primari ar fi costat peste 2 milioane de lei şi poate că ar fi fost nevoie şi de o suplimentare de fonduri ca nu cumva vreunul din cei implicaţi să fi rămas fără tradiţionalul comision care, odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri penale, va deveni o normalitate, procurorii DNA rămânând fără obiectul muncii lor.
Despre hărnicia primarului Romică Magopeţ localnicii vorbesc cu admiraţie. Nici ei n-au crezut în urmă cu vreo 15 ani că viaţa lor se poate schimba radical. Acum cred pentru că zilnic văd dovezile.
Viaţa economică, culturală, educativă am încercat eu s-o surprind în reportajul dedicat Centenarului Unirii. Dacă am reuşit să fac o treabă de ispravă, veţi putea să vă convingeţi şi singuri urmărind reportajul de sâmbătă, 14 iulie, care se va difuza pe TeleM Botoşani în cadrul emisiunii Lumea lu Rotundu, începând cu ora 19.00. Vizionare plăcută şi dacă veţi da clik şi pe imaginea de faţă.
Ioan Rotundu
