Omul care a scos oraşul Ştefăneşti din buruian

Târgul Ştefăneşti parcurge o perioadă de înnobilare edilitară că se miră şi localnicii de ce se întâmplă cu oraşul lor. Pe vremuri târg evreiesc pe Prut, în perioada comunistă localitatea n-a prosperat defel. Cu o puternică comunitate de evrei şi una de ţigani, târgul era vara prizonierul prafului de pe uliţele de pământ şi a noroaielor care-l invadau din toamnă până în primăvara târziu.
Constrânşi în afacerile lor prospere de regimul comunist, evreii au părăsit rând pe rând târgul în care s-au aşezat în urmă cu mai bine de două sute de ani. S-au dus spre Israel. A rămas în urma lor istoria care se pierde, se uită de la o generaţie la alta.
Ţiganii, rămaşi „fără obiectul muncii” prin plecarea evreilor, pe la români în jurul caselor fiind doar sărăcie, s-au dus şi ei spre locuri unde să-şi pună în valoare dexteritatea şterpelitului pe care o deprind de cum fac primii paşi dincolo de poiata în care locuiesc îndeobşte.
După 1990 viaţa târgului a îngheţat la nivelul la care l-a lăsat Ceauşescu ca moştenire lui Ion Iliescu. Primarii care s-au succedat până în vara lui 2016 au fost social-democraţi. Cel mai longeviv şi care şi-a pus nefericita amprentă asupra târguşorului devenit oraş din 2002 a fost primarul Ştefănel Rusu. Acesta a păstorit localitatea în două rânduri: în mandatul 1992 – 1996 şi 2000 – 2016.
Nu şi-a pus semnătura de primar pe nimic semnificativ care să fi schimbat în bine viaţa comunităţii. Dacă a făcut ceva, a făcut pentru familia sa şi gaşca care l-a susţinut la primărie. Sub sceptrul său de primar s-au creat numeroase nedreptăţi cu privire la respectarea dreptului de proprietate, dovadă sunt reportajele filmate pe care le-am realizat la solicitarea nedreptăţiţilor.
Din iunie 2016 primar este liberalul Florin Buţura. Despre modul în care acesta a început să schimbe viaţa şi imaginea localităţii am mai scris. De remarcat este că Buţura a stopat sifonarea banilor din bugetul local spre asistaţii sociali pe care fostul primar Rusu îi avea de ordinul sutelor pentru că erau baza sa de voturi de la un mandat la altul.
Cu banii eliberaţi de la asistenţa socială Buţura a început să investească în modernizarea oraşului. Acum, zona centrală arată a un orăşel cochet de ţară dar schimbările sunt abia la început. În cei doi ani de mandat Buţura a reuşit să-i facă pe localnici să simtă că pot trăi şi altfel decât numai din pomenile electorale.
Praful şi noroiul străzilor a dispărut sub stratul de piatră sau asfalt Proiectul de modernizare a drumurilor s-a ridicat la suma de 7, 237 milioane lei cu doar 260 mii lei din surse proprii, restul banilor fiind atraşi din surse guvernamentale.
În plan social s-au cheltuit 15 milioane de lei pentru integrarea socio-economică a comunităţilor marginalizate precum cea de romi. Urmează a se cheltuie alţi 3,165 milioane lei pentru înfiinţarea unui Centru de zi şi a unei Unităţi de îngrijire la domiciliu.
Să mai adăugăm 100 mii euro pentru achiziţionarea de echipamente necesare situaţiilor de urgenţă iar pentru un sistem de supraveghere video care să ajute la integrarea comunităţii rome sunt alocaţi 30 mii de euro. În târguşor exista pe vremuri ca o mândrie locală cinematograful „Prutul” ajuns acum ruină. Primarul a reuşit să obţină o finanţare de 9 milioane de lei pentru a-l reabilita.
Dar dorinţa primarului de a ridica nivelul de cultură şi civilizaţie al oraşului nu se limitează numai la aceste proiecte care sunt în curs de derulare, ele având finanţarea asigurată. Alte proiecte sunt în curs de evaluare la autoritatea statului pentru a primi finanţare. Căminul din Bobuleşti este propus pentru modernizare cu suma de 350 mii euro, iar pentru Casa de cultură din oraş sunt în aşteptare alte 600 mii de euro.
În plan social s-a avansat un proiect în sumă de 5 milioane lei pentru înfiinţarea unui Centru de permanenţă şi se lucrează la evaluarea sumei necesară pentru modernizarea Bazei sportive Ştefăneşti. Mai vrea primarul Buţura să obţină autorizarea pentru o balastieră pe Prut cu o capacitate de 5 mii m.c. care să asigure nevoile de pietriş ale oraşului.
Iată cum spiritul de om gospodar şi capacitatea de edil priceput îşi spun cuvântul. Au trebuit să treacă 26 de ani de necazuri şi abuzuri pentru ca localnicii să-şi dea seama că viaţa lor se poate schimba numai alegând un primar care nu promite pomeni electorale ci le cere să iasă la muncă dacă vor prosperitate acasă şi în oraş.
Ciudat, dar în oraşul Ştefăneşti, unde sute de localnici trăiau din mila publică, nostalgia pentru un astfel mod de viaţă a dispărut din sânul comunităţii. Primarul Florin Buţura a scos, la propriu, oraşul Ştefăneşti din buruian şi acum îi dă nobleţe, îl înfloreşte ca în tablourile lui Ştefan Luchian, celebrul pictor născut aici.
Dar câţi dintre botoşăneni înţeleg şi-şi doresc o astfel de schimbare în viaţa lor? Din păcate puţini, foarte puţini!