Trisecţia unghiului rezolvată după două mii de ani de încercări nereuşite

Toader Rotari este profesor de matematică şi a predat vreme de peste 30 de ani la liceul din oraşul Ştefăneşti, judeţul Botoşani. În lunga sa carieră didactică s-a remarcat prin originalitatea şi inventivitatea gândirii sale matematician, rodul trudei sale fiind concretizat în editarea mai multor culegeri de exerciţii, culegeri care cuprind exerciţii de concepţie proprie şi nu şterpelite de pe la alţii.
Tot de zeci de ani profesorul s-a arătat intrigat de faptul că trei mari probleme de geometrie formulate încă din antichitate de către matematicienii vremii nu şi-au găsit rezolvarea cu rigla şi compasul. Citez din ultima sa lucrare care s-ar putea să-i aducă o celebritate de rang mondial: „După cum se cunoaşte, unele probleme de construcţie cu rigla şi compasul sunt studiate chiar la nivel de gimnaziu. Astfel, elevii ştiu să construiască cu rigla şi compasul: mijlocul unui segment şi mediatoarea acestuia, bisectoarea unui unghi, perpendiculara într-un/dintr-un punct pe o dreaptă, paralela printr-un punct la o dreaptă, împărţirea unui segment în segmente congruente , etc.”
Îndrăgostit şi fascinat de modul în care doar cu rigla şi compasul a creat o ramură a matematicii numită geometrie, profesorul Rotari, ani la rând, a meditat la rezolvarea uneia dintre cele trei probleme ale antichităţii. Citez din nou din lucrarea sa: „Încă din antichitate, au rămas nerezolvate trei astfel de probleme: trisecţia unghiului, cuadratura cercului şi dublarea cubului.”
Pe profesor l-am cunoscut după alegerile locale din vara anului 2016 când a fost ales viceprimarul oraşului Ştefăneşti. Am descoperit în el un îndrăgostit al matematicii şi fascinat de modul în care geometria rezolvă cu rigla şi compasul o sumedenie de probleme din lumea reală a spaţiului plan şi tridimensional.
Anul trecut mi-a prezentat o soluţie geometrică prin care credea că a rezolvat cuadratura cercului. I-am sugerat să trimită rezolvarea unor profesori din mediul universitar şi academic, la Gazeta de matematică şi mai ales la Societatea Română de Matematică. A trimis lucrarea iar un profesor universitar care i-a cerut relaţii suplimentare asupra demonstraţiei făcute. De atunci s-a aşternut tăcerea.
Între timp, deşi lucra tot de ani de zile la a găsi o soluţie geometrică de rezolvare a trisecţiei unghiului, sclipirea, poate genială, i-a venit în cursul lunii ianuarie a acestui an. A prezentat demonstraţia sa şi altor profesori de matematică care n-au găsit niciun cusur în logica demonstraţiei sau că empiricul s-ar fi strecurat fraudulos aşa cum se întâmplă nu de puţine ori în rezolvarea problemelor complicate de geometrie plană sau spaţială.
Acum o săptămână am fost sunat de profesor care mi-a făcut cunoscut că este gata să prezinte public demonstraţia sa legată de trisecţia unghiului. Sorocită acestui eveniment a fost ziua de sâmbătă, 2 februarie a.c.. În sala de şedinţe a Consiliului Orăşenesc Ştefăneşti s-au adunat profesori de matematică, unii foşti colegi de facultate ai profesorului, dar şi cadre didactice de alte discipline curioase să asiste la demonstraţie. Am remarcat-o în rândul celor prezenţi pe prof. dr. de chimie Ada Macovei, fostul inspector general al IŞJ Botoşani dar şi pe deputatul Cristian Achiţei, inginer constructor de profesie.
Nu intru în detaliile demonstraţiei pentru că nu-mi este cu putinţă să mă fac înţeles, actualele mele cunoştinţe de geometrie fiind doar crâmpeie de amintiri din şcoală. Dar, după ce profesorul Toader Rotari a prezentat demonstraţia pe un ecran şi a reconstituit-o apoi cu rigla şi compasul pe o tablă şcolară, după ce i s-au pus fel de fel de întrebări s-a lăsat un moment de tăcere după care au izbucnit aplauzele. Asistenţa accepta demonstraţia profesorului ca fiind corectă.
Însă pentru profesorul Rotari greul de abia începe. Soluţia s-a va trebui să fie recunoscută de mediul universitar şi academic, de forurile naţionale şi internaţionale de matematică. Suntem români, iar pe la noi „să moară capra vecinului” are mare trecere. Se vor găsit mulţi profesori matematicieni care să-i conteste soluţia sau să-i pună piedici în a i se recunoaşte meritul.
Va trebui profesorul să traducă lucrarea într-o limbă străină de largă circulaţia şi s-o trimită la forurile internaţionale de specialitate, la universităţi prestigioase din lume. Dar cel mai eficient ar fi, în opinia mea, să organizeze o astfel de demonstraţie la Bucureşti, în faţa unor matematicieni de forţă. Numai popularizându-şi munca va reuşi să se bucure de un real succes.
În ce mă priveşte, vreau să cred că emisiunea Lumea lu’ Rotundu a fost prima care a filmat în exclusivitate evenimentul, reportajul urmând a fi difuzat sâmbătă, 9 februarie, ora 19.00 pe Tele’M Botoşani. Voi păstra pentru arhiva personală şi filmările brute, Cine ştie, poate că profesorul le va înnobila cu celebritatea de care va avea parte.