Cum în perioada sărbătorilor nicio autoritate publică nu este interesată de problemele administrative ale oraşului, am lăsat sesizarea s-o rezolv după Bobotează. Ieri am trecut prin zonă şi cele ce mi s-au relatat la telefon sunt absolut reale. Dealtfel, se poate observa şi din fotografie.
Casa din imagine are un trecut istoric semnificativ pentru municipiul Botoşani. Arhitectul Eugenia Greceanu, cea care a studiat ansamblul urbanistic medieval al municipiului Botoşani la solicitarea Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti, menţionează că această casă este reprezentativă pentru arhitectura de sfârşit de Ev Mediu a Botoşaniului. Din motive necunoscute, casa n-a fost declarată monument istoric. Se spune că au fost persoane interesate car au reuşit să-i convingă pe cei de la Direcţia Judeţeană de Cultură să nu cuprindă imobilul în lisa caselor monument istoric dar nu sunt şi dovezi care să susţină o asemenea afirmaţie.
După 1990, în acest imobil a funcţionat Restaurantul Armonia şi sediul Partidului Democrat. Când s-a pus în aplicare Legea retrocedărilor, casa a fost revendicată. Proprietarii, nişte bucureşteni, au vândut imobilul şi terenul aferent omului de afaceri ieşean Dănuţ Prisecariu. Între timp, afacerile lui Prisecariu au mers din rău în mai rău, aşa că acesta a scos casa la vânzare. De câţiva ani stă în curtea casei un panou cum că imobilul şi terenul sunt de vânzare dar nu s-a găsit un cumpărător.
În schimb, casa, rămasă fără niciun fel de pază, a devenit dormitor al boschetarilor care au făcut focul în interior, generând şi un incendiu ce a mistuit o parte din tavan. Tot de ani curtea stă în paragină. Vara cresc buruieni mai înalte ca omul iar toamna, până la căderea zăpezii, se pot vedea resturile vegetale în putrefacţie. Acum, curtea dinspre bulevard a început să fie ocupată de gunoaie.
Am discutat problema acestei case cu primarii Portariuc şi Flutur dar mi s-a spus că fiind proprietate privată nu au mijloace legale de a acţiona. Nu cred în spusele celor doi primari. În Consiliul Municipal se pot adopta hotărâri prin care să se sancţioneze proprietarii imobilelor abandonate, fier prin impozite majorate, fie prin amenzi consistente.
Nu se vrea acest lucru de către consilierii municipali ai PSD pentru că Mihai Tincu, dinozaurul roşu al PSD Botoşani şi cel care face şi desface cărţile în şedinţele CLM, deţine pe strada Săveni un ansamblu de imobile care stau în paragină tot de ani buni. Şi clădirile lui Tincu sluţesc imaginea oraşului în chiar Centrul istoric dar nimeni nu are curtajul să se atingă de persoana sa.
În Botoşani, în Dorohoi, Săveni, Darabani sunt imobile lăsate în paragină. Unii proprietari nici n-au călcat prin România postdecembristă, fiind plecaţi în Israel, dar au revendicat dreptul de proprietate şi l-au primit. Se simte nevoia unei legi care să reglementeze statutul clădirilor abandonate, mai ales când acestea sunt situate în zona centrală a localităţilor. Din păcate, parlamentarii noştri sunt prea angrenaţi în lupta cu apărarea corupţiei şi corupţilor şi nu mai au timp pentru legi de natură urbanistică.
Depozitarea gunoiului în spaţii publice şi în locuri neautorizate se sancţionează cu amendă. Poliţiştii comunitari vor lefuri de profesor universitar, că tot s-a ajuns ca în România prostia de rang bugetar să fie bine plătită, dar trec pasivi pe lângă gunoaiele care sluţesc frumuseţea oraşului. Cred că primarul Cătălin Flutur ar trebui să analizeze dacă nu cumva numărul poliţiştilor comunitari este prea mare şi au posibilitatea de a lenevi unul pe seama celuilalt.
Dar până la reglementarea legală a acestor probleme de urbanism, poate măcar cei de la Inspecţia de Sănătate Publică, de la Garda de Mediu vor găsi de cuviinţă să aplice legea, Ei au competenţe în acest domeniu al gunoaielor care pun în pericol mediul şi sănătatea publică.
Ioan Rotundu
/ Propunerea, facuta de ministrul de interne de atunci, Ioan Rus 
