Buletinul de analiză a indicat că peştele conţine metale grele cu mult peste normele admise dar şi două substanţe chimice din gama insecticidelor agricole interzise să apară în corpul peştelui. În urma acestor analize, Traian Popa a sesizat Direcţia Sanitar veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Botoşani dar şi Agenţia Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureeşti. În replică, directorul DSSVSA Botoşani, dr. Mihai Ţurcanu, finul de cununie al lui Gheorghe Nistor, patronul iazului, a recoltat alte probe pe care le-a trimis spre analiză la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară Bucureşti.
După primirea rezultatelor analizei care au stabilit că peştele nu ar fi infestat, DSCSA Botoşani, sub semnătura dr. Mihai Ţurcanu i-a răspuns lui Traian Popa cu adresa nr. 1212/18.01.2021 că reclamaţia sa nu se confirmă. Citez din acest răspuns că În acest sens am procedat încă din data de 15.12.2020 la recoltarea de probe de peşte în prezenţa reprezentanţilor IPJ Botoşani şi al medicului veterinar angajat al S.C. PISCICOLA S;A: Au fost recoltate şi sigilate câte o probă peşte pentru IISPV Bucureşti şi o contraprobă aflată la DSVSA Botoşani. La solicitarea administratorului firmei a mai fost recoltat şi sigilat de către subsemnatul în prezenţa reprezentanţilor IPJ Botoşani, încă o probă pe care proprietarul a ales să o ducă spre analiză contra cost la LSVSAJ Suceava. Fiecare probă în greutate de cca. 8-9 kg a fost constituită din câte două capete de peşte viu din specia novac şi singer.
Răspunsul la scrisoare este semnat de către dr. Mihai Ţurcanu în calitate de director executiv al DSCSA Botoşani, adică cel care a participat, în calitate de fin, la recoltarea probelor de peşte de la naşul Gheorghe Nistor.
Potrivit afirmaţiilor dr. Ţurcanu, la IISPV Bucureşti au fost trimise spre analiză 2 buc, peşte novac în greutate totală de cca.8-9 kg. Noi am verificat ce s-a primit la IISPV Bucureşti şi am descoperit cu totul altceva. Din Nota de recepţie a probei rezultă că în ziua de 15.12.2020, din iazul Dracşani s-au recoltat 7 buc. peşte novac în greutate de 7 kg, adică sub 2 kg. bucata de peşte, pe când Traian Popa a trimis spre analiză un peşte de 4,7 kg.
Şmecheria constă în vârsta peştelui. Cel primit de Popa avea o vârstă între 4 şi 6 ani,
ani, deci acumulase substanţele chimice din apă, pe când cel ajuns la Bucureşti, cu greutatea sub 2 kg. putea avea vârsta de cel mult 2 ani şi nu 4-5 cum s-a specificat în nota de recepţie. Ciudat, dar ing. Cătălina Bivolu, care întocmeşte recepţia din 21.12.2020 face referire la proba recoltată în 15.12.2020. Unde o fi stat peştele în intervalul 15 21 decembrie 2020 nu se oferă o explicaţie. Cert este că o probă s-a trimis de DSCSA Botoşani şi o alta s-a luat spre analiză la IISPV Bucureşti, dovadă diferenţa dintre ele de aproape o săptămână.
Răspunsul la analiza probei IISPV îl trimite la DSVSA Botoşani în 11.01.2021 iar această instituţie îi răspunde lui Traian Popa la sesizarea adresată în data de 18.01.2021.
Spre uimirea sa, Traian Popa primeşte de la DSVSA Botoşani, tot sub semnătura dr. Mihai Ţurcanu, adresa nr. 2610/4.02.2021 prin care acesta îşi cere scuze că răspunsul pe care i l-a înaintat în 18.01.2021 nu a fost unul documentat, dând vina pe consilierii DSVSA care, chipurile, l-ar fi formulat.
Interpretat, Ţurcanu a realizat că datele cronologice privind probele analizate îl dau de gol că proba din 15.01.2021 nu este una şi aceeaşi cu cea analizată la laborator şi recepţionată în 21.02.20230.
Am reuşit să contactăm o sursă din interiorul IISPV Bucureşti, un inginer specialist, care ne-a explicat că: Buletinele de analiză sunt corect întocmite. Dar se poate înlocui o probă cu o alta adusă ulterior, prima fiind declarată neconformă.
În cazul nostru, prima probă nici măcar neconformă n-a fost declarată. Au fost amestecate datele calendaristice ca să nu li se poată da de capăt. O fi crezând cei de la IISPV Bucureşti că suntem jurnalişti de provincie, dar nu suntem şi analfabeţi funcţionali cum ar putea crede.
Ca să putem spune tranşant botoşănenilor dacă peştele din iazul Dracşani este sau nu bun de consum, în baza Legii 544/2001 am solicitat ANSVSA Bucureşti şi DSVSA Botoşani să ne comunice dacă în urma analizelor efectuate peştele este bun de consum uman. Ambele instituţii tac ca peştele în apă.
În schimb, noi, cu ajutorul unor săteni din Suliţa, am descoperit cu ajutorul imaginilor din satelit că la iazul Dracşani s-a înregistrat o mortalitate de peşte în cantitate necunoscută dar care a fost îngropată pe furiş pentru a nu se afla. Noi am descoperit mormântul peştilor, aşa cum ne arată cele două fotografii obţinute cu ajutorul satelitului după ce i-am indicat coordonatele de rigoare.
Dar la iazul Dracşani se petrec şi alte ciudăţenii legate de protecţia mediului, ciudăţenii despre care vom scrie în curând. Adică imediat ce vom primi informaţiile solicitate celor care le deţin.
Zoe Zlata - Ioan Rotundu
